Reputata şcoală de medicină din Marea Britanie a numărat aproape 120 de proiecte diferite de vaccinuri împotriva maladiei cauzate de coronavirusul SARS-CoV-2, din care 110 se află într-un stadiu de dezvoltare „pre-clinic”.

Potrivit Agerpres, opt proiecte au ajuns în stadiul studiilor clinice de fază 1, fiind realizate pe pacienţi umani. Dintre ele, un proiect chinez, coordonat de compania CanSino, cotată la Bursa din Hong Kong, a ajuns într-un stadiu şi mai avansat, cel al studiilor clinice de fază 2 şi de fază 3.

Scopul principal al studiilor de fază 1 este de a testa securitatea şi, într-o mai mică măsură, eficacitatea unui produs medical. Studiile de fază 2 şi de fază 3, realizate pe scară mai largă, au ca scop evaluarea eficacităţii, înainte de eventuala obţinere a autorizaţiei de comercializare din partea autorităţilor sanitare.

Alte trei proiecte chineze sunt în faza 1 de testare: unul desfăşurat de gigantul farmaceutic Sinovac, cotat pe bursa Nasdaq, şi alte două conduse de Institutul medical din Shenzhen, potrivit informaţiilor publicate de London School of Hygiene & Tropical Medicine.

China avansează în faza studiilor clinice a vaccinurilor

O listă cu proiecte de vaccinuri redactată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) menţionează trei proiecte chineze ajunse în faza studiilor clinice în data de 23 aprilie: cele demarate de CanSino şi de Sinovac, dar şi un proiect coordonat de Institutul de produse biologice din Beijing şi de Institutul de virusologie din Wuhan.

În alte zone ale lumii, se remarcă un proiect britanic condus de Universitatea Oxford şi un proiect german condus de laboratorul BioNTech, ambele aflate în faza 1. Statele Unite au deocamdată două proiecte de vaccinuri ajunse în faza 1 de testare: unul condus de compania de biotehnologie Moderna în parteneriat cu National Institutes of Health (NIH), iar celălalt este coordonat de compania de biotehnologie Inovio Pharmaceuticals.

Dezvoltarea unor vaccinuri eficiente şi sigure reprezintă un punct-cheie în lupta împotriva pandemiei de COVID-19, care a ucis peste 200.000 de persoane pe plan mondial. În absenţa unor tratamente dovedite împotriva formelor grave ale acestei boli, doar vaccinurile administrate pe scară largă ar permite obţinerea unei protecţii împotriva maladiei şi întreruperea transmiterii virusului.

O problemă majoră constă în relativa lentoare în ce priveşte elaborarea vaccinurilor, producerea lor pe scară largă şi demararea unor campanii de vaccinare în masă. Un termen de cel puţin 12-18 luni a fost adeseori evocat de organizaţiile sanitare, inclusiv de OMS, şi de marile laboratoare farmaceutice.

Anumiţi experţi, precum specialista britanică în vaccinuri Sarah Gilbert, profesoară la Universitatea Oxford şi participantă alături de compania Vaccitech la o serie de studii, şi Frederic Tangy, specialist în vaccinuri la Institutul Pasteur din Paris – care lucrează la trei proiecte diferite de vaccinuri – sunt însă de părere că este posibilă dezvoltarea unui vaccin eficient până la sfârşitul anului 2020.

Datele publicate de London School of Hygiene & Tropical Medicine în ceea ce priveşte proiectele de vaccinuri anti-COVID-19 sunt disponibile pe internet la adresa https://vac-lshtm.shinyapps.io/ncov_vaccine_landscape/.