Cel mai mare câștig al deciziilor luate de summitul european de miercuri, 26 octombrie, este liniștirea piețelor. Inclusiv Bursa de la București (BVB) a crescut cu peste 4% în ședința de tranzacționare imediat următoare. Din păcate, restul deciziilor arată că liderii europeni s-au concentrat asupra rezolvării imediate a problemelor financiare, lăsând pe altă dată soluțiile revenirii economice sustenabile a zonei euro și a Europei.
Principalele date ale soluțiilor adoptate de Merkel și Sarkozy sunt cunoscute: majorarea fondului de salvare (EFSF) până la 1.000 miliarde euro, restructurarea datoriilor suverane ale Greciei cu 50% și recapitalizarea băncilor cu aproximativ 106 miliarde euro. Întrebarea care se pune acum este dacă suma de 1.000 de miliarde de euro este suficientă, având în vedere că estimările anterioare vizau peste 2.000 de miliarde.
Recapitalizarea începe cu banii băncilor
Autoritățile zonei euro s-au grăbit să ia aceste decizii. Au lăsat deoparte detaliile tehnice, cum ar fi modalitatea exactă de majorare a valorii fondului. Deocamdată, nu se știe dacă va fi stabilit un efect de pârghie (leverage) pentru suma de 250 milioane euro, încă disponibilă în fond, prin oferire de garanții celor care achiziționează obligațiuni europene sau prin crearea unui vehicul investițional, care să atragă finanțare din China și Brazilia. Conform comunicatului oficial al autorităților (Eurogrupul), vor fi utilizate, cel mai probabil, ambele metode.
Finanțarea băncilor se va realiza în primul rând prin surse proprii, adică prin capital privat, iar Eurogrupul precizează că va trebui impuse inclusiv restricții cu privire la distribuția dividendelor și a plăților de prime. Atunci când acest lucru nu este posibil, vor veni cu ajutoare financiare guvernele naționale, și doar dacă nici susținerea națională nu este posibilă, recapitalizarea se va face prin împrumut de la EFSF.
Italia rămâne principala problemă
Deciziile acoperă găurile create de datoria Greciei, care devine astfel sustenabilă. Mai exact, este rezolvată astfel problema falimentului Greciei, pe care însă o așteaptă un drum lung până când va scăpa de povara măsurilor de austeritate impuse. Dar rezolvarea celorlalte probleme rămâne la latitudinea autorităților statale. Adică doar promisiuni.
În timp ce Iralnda, Portugalia și Spania au luat deja măsuri nepopulare și par a fi pe drumul stabilit de Eurogrup, Italia a făcut până acum doar promisiuni. Iar Italia reprezintă o problemă care ar putea destabiliza întreaga zonă euro. „Nimeni nu ar trebui să se gândească că în următoarea jumătate de secol va fi asigurată pacea și prosperitatea“, a spus Angela Merkel, cancelarul Germaniei, în fața Parlamentului. Animozitățile dintre Merkel și Silvio Berlusconi, premierul Italiei, au fost evidente în ultimul timp, mai ales după ce cancelarul german a criticat lipsa de reforme din Italia.
Șefii statelor s-au „împăcat“ cu ocazia summitului de la Bruxelles, mai ales după ce Berlusconi s-a angajat că va implementa reformele și își va reduce datoria publică și deficitul. Printre măsurile ce urmează a fi luate se numără și majorarea vârstei de pensionare până la 67 de ani. Dar tocmai aici este pericolul pe care șefii Eurogrupului îl ignoră: și Grecia s-a angajat acum un an că va implementa reformele și va reduce deficitul, iar șase luni mai târziu era aproape de faliment, fără să fi făcut mare lucru.
Italia are o datorie publică de circa 1.900 miliarde euro, care reprezintă 120% din PIB. Conform angajamentelor, ar trebui ca, până la sfârșitul lui 2014, ponderea să se reducă până la 113% din PIB. Iar problema este că actualele eforturi se vor dovedi complet inutile dacă Italia nu pune în aplicare măsurile la care s-a angajat acum.
Nicolas Sarkozy, președintele Franței, l-a contactat deja și pe președintele Chinei, Hu Jintao, de la care a obținut o promisiune de finanțare, mai exact de achiziționare a obligațiunilor emise de Banca Centrală Europeană (BCE) în numele zonei euro. Dacă va fi nevoie și, cel mai probabil, va fi, China este țara cu cele mai mari rezerve valutare din lume, cu o valoare totală de 3.200 de miliarde de dolari.
Pericolul de recesiune doar s-a diminuat
„Merkel și cu mine am discutat cu reprezentanții băncilor nu pentru a negocia, ci pentru a-i informa despre deciziile celor 17 membri ai zonei euro“, a declarat Sarkozy după încheierea discuțiilor din Eurogrup. Proaspătul tătic de la conducerea Franței a omis însă să precizeze cât de mult s-au lungit negocierile dintre state tocmai din cauza valorii pierderilor pe care băncile urmează să le suporte.
Pentru noi, vestea bună este că piețele financiare internaționale s-au liniștit deocamdată. Dacă recapitalizarea băncilor nu va afecta sucursalele din alte țări, cu atât mai bine. Cu toate acestea, pericolele asupra creșterii economice rămân, atât în statele din zona euro, cât și în restul Europei, inclusiv România. Iar pentru economia noastră nevoia de fonduri europene este cu atât mai mare.
1.000 de miliarde euro este valoarea la care va ajunge fondul de stabilitate financiară al Europei (EFSF), în creștere de la 440 milioane euro, conform deciziilor luate de șefii Uniunii Europene.
„Merkel și cu mine am discutat cu băncile nu pentru a negocia, ci pentru a le informa despre deciziile Eurogrupului”.
Nicolas Sarkozy, președintele Franței
