Patru dorinte pentru 2004

repede decat inflatia. Abilitatea de a-si gestiona bugetele, chiar daca acestea vor fi sensibil mai mari, va fi o problema, pentru ca populatia s-a dezobisnuit sa „jongleze” cu ratele la banci si cu celelalte cheltuieli. Deja, pentru cei care s-au aruncat cu capul inainte si s-au indatorat peste masura, creditele sunt platite din alte credite, iar banca devine prioritara in fata facturilor la intretinere. Fara o cultura in acest domeniu, posibila crestere a nivelului de trai se poate transforma

repede decat inflatia. Abilitatea de a-si gestiona bugetele, chiar daca acestea vor fi sensibil mai mari, va fi o problema, pentru ca populatia s-a dezobisnuit sa „jongleze” cu ratele la banci si cu celelalte cheltuieli. Deja, pentru cei care s-au aruncat cu capul inainte si s-au indatorat peste masura, creditele sunt platite din alte credite, iar banca devine prioritara in fata facturilor la intretinere. Fara o cultura in acest domeniu, posibila crestere a nivelului de trai se poate transforma intr-un cosmar. Inceputurile crearii unei clase de mijloc sunt, totusi, de netagaduit: anul acesta, consumul populatiei a contribuit cu 6,4% la cresterea produsului intern brut in primele noua luni din 2003.
2. Aglomerarea retelelor comerciale de tip hipermarket sau cash and carry va schimba fundamental conceptia despre comert. Marile magazine au adus ceva nou in Romania: o presiune continua in directia reducerii preturilor. Astfel, furnizorii vor fi obligati sa-si regandeasca admninistrarea afacerilor si retelele de distributie. Incet, incet, clientul va dicta regulile, iar comerciantul va fi nevoit sa se supuna. Acum, lucrurile stau, inca, invers. Retelele comerciale vor crea, pe de alta parte, oportunitati nebanuite pentru producatorii romani, care vor avea posibilitatea de a vinde cantitati uriase de marfa catre un client pretentios, dar sigur.
3. Soarta autoritatilor locale, care experimenteaza, pentru prima oara in istorie, un nou tip de autonomie financiara. Nevoia de bani le-a impins catre emisiunile de obligatiuni. Dorinta partidului de guvernamant de a-si intari pozitia in teritoriu le-a dat posibilitatea sa se imprumute de la banci. Dar au mostenit si o gramada de active cu care nu stiu ce sa faca: centrale termice, scoli si spitale. In plus, anul viitor va fi important pentru investitiile in infrastructura, iar primariile se vor inghesui sa repare strazi, sa traga gaze si sa dezvolte reteaua de apa. Toate vor avea un pret destul de piperat. Ideea ca pot beneficia de mai multi bani este, pana la urma, doar o iluzie, pentru ca ei trebuie rambursati, iar veniturile autoritatilor locale sunt, de fapt, la fel de mari. Nu este exclus ca, tehnic vorbind, unii primari sa se gaseasca in stare de faliment in viitorul apropiat.
4. Sistarea ajutoarelor de stat, incepand cu anul viitor. Cel putin teoretic, statul roman nu va mai avea voie sa ajute firmele, private sau nu, cu reesalonari, garantari de credite, stergeri de datorii. Exceptiile de la regula vor fi putine si atent monitorizate de reprezentantii Comisiei Europene. Se incheie, deci, o era in care Guvernul a fost cel mai tolerant organism care s-a inventat vreodata. Mai mult ca niciodata, firmele vor trebui sa invete sa mearga pe propriile picioare, pe masura ce Romania se apropie de Uniunea Europeana. Fara rezolvarea problemei ajutoarelor, Romania nu poate inchide un capitol de negociere esential, nu poate restabili echilibrul in economie, nu-si poate rezolva cresterea deficitelor. Va fi jale mare in industria de stat: o epoca apune si va fi inlocuita cu regulile cele mai dure ale economiei de piata – te descurci sau iesi de pe piata.
Desigur, intre aceste patru tendinte mari vor exista si unele evolutii secundare: evolutia cursului de schimb, de exemplu. Acesta va oscila, probabil, intre limitele stabilite de Banca Nationala, care va face orice efort este necesar pentru a pastra inflatia si indicatorii macroeconomici sub control. Pericolul derapajelor populiste, care pot inflama inflatia este, de asemenea, mare. Dar este mult mai probabil ca Guvernul va prefera sa investeasca in infrastructura, decat sa dea cativa lei in plus la salariu. In lipsa unor erori majore de politica economica, 2004 va aduce mai multa bunastare, ceva civilizatie in plus si mai multa disciplina in economie.