Programul SAPARD, extrem de generos cu alte industrii alimentare, nu are bani pusi deoparte pentru procesatorii de faina. “Speram ca ultimele modificari aduse programului SAPARD sa prevada si alocarea banilor pentru sectorul de producere a painii si al produselor fainoase. Din pacate, nu s-a intamplat asa”, spune dezamagit Aurel Popescu, presedintele patronatului din industria de morarit si panificatie, Rompan. Cum timpul necesar modificarii unui program european dureaza mai mult de sase luni, sunt slabe sanse ca banii SAPARD sa mai ajunga la procesatori, pana in momentul aderarii.

Autoritatile au propria varianta pentru refuzul de-a directiona bani catre acest sector. “La inceputul derularii programului SAPARD, acum circa sase ani, prioritare erau depozitarea graului si macinarea acestuia, domeniile care cereau cele mai mari investitii, nu sectorul de panificatie”, spune Rodica Matei, sefa Directiei dezvoltare rurala din cadrul Ministerului Agriculturii.
Oamenii de afaceri spun ca lucrurile s-au schimbat de atunci. Exista spatii decente de stocare a graului si au aparut multe mori moderne, dar painea are in continuare o calitate indoielnica. Prin urmare, acum ar fi fost nevoie de banii SAPARD pentru ameliorarea calitatii painii.


“Peste 60% din painea care este vanduta in Romania este obtinuta la “negru”, fara plata taxelor. Evazionistii nu investesc nici in respectarea normelor de igiena”, spune Adrian Porumboiu, patronul Mopan, firma cu 14 unitati de panificatie, in care s-au investit circa 15 milioane de euro.
La randul lui, Constantin Boromiz, directorul general al companiei Boromir, arata ca banii SAPARD ocolesc un sector sensibil. “Cum pot procesatorii de faina sa respecte normele europene, daca nu sunt disponibile fonduri pentru investitii?”, se intreaba acesta. Ca si firma lui Adrian Porumboiu, Boromir a investit sume frumusele in sectorul de procesare, circa 25 de milioane de euro, potrivit lui Constantin Boromiz.


Marii jucatori, ca Mopan sau Boromir, vor supravietui momentului integrarii si fara banii SAPARD-ului, insa ceilalti vor primi in plin socul integrarii. Potrivit patronatului Rompan, cam jumatate din cele 5.000 de firme din domeniul panificatiei ar putea disparea dupa 1 octombrie 2006, cand devin obligatorii normele europene, mult mai dure decat cele in vigoare in acest moment. Cine ramane in picioare poate spera la o felie mai mare din piata painii, estimata de reprezentantii Rompan la 700 de milioane de euro.


La nivelul industriei, inseamna ca circa o treime din cei 32 de mii de angajati din sectorul de morarit si panificatie isi vor pierde locurile de munca. Odata cu numarul unitatilor, se va diminua si evaziunea fiscala. Acest fenomen este stimulat acum de TVA de 19%, care constituie o tentatie serioasa intr-o industrie unde marja de profit se situeaza de regula sub 10 procente.


Dar care vor fi consecintele acestor schimbari profunde asupra consumatorilor? In primul rand, cumparatorii vor avea parte de o paine mai buna, produsa de firmele care au investit de-a lungul timpului in calitate. Cum numarul jucatorilor se va diminua, este posibil sa vedem o crestere a pretului, concomitent cu diversificarea ofertei. “Se va renunta la utilizarea amelioratorilor, cu ajutorul carora faina cea mai proasta devine buna de panificatie. Adaugarea acestor substante este drastic limitata in Uniunea Europeana. Prin urmare, ca sa faci o paine buna, vei avea nevoie de grau de calitate, mai scump”, arata Porumboiu. Asadar, costurile de achizitie vor lua proportii. Din aceasta perspectiva, integrarea cu sectorul agricol este un atu pentru marii producatori, pentru ca asigura materia prima la preturi competitive.


Ca si in alte domenii, greii din industria de panificatie vor iesi in castig dupa momentul aderarii. Dar acest lucru nu le garanteza supravietuirea pe piata Uniunii Europene.



“Speram ca programul SAPARD sa prevada si alocarea banilor pentru sectorul de producere a painii si al produselor fainoase. Din pacate, nu s-a intamplat asa.”

Aurel Popescu,

presedintele Rompan





Productie mare de grau slab calitativ

Nr. proiecte SAPARD pentru cereale 20

Fondurile angajate 10,22 mil. euro

Numar proiecte in analiza 31

Fonduri disponibile 10,24 de mil. euro

Fondurile totale pentru cereale 20,48 mil. euro

• Fondurile destinate depozitarii si procesarii primare (transformare in faina) a graului reprezinta 10% din totalul fondurilor europene destinate industriei alimentare, adica 204 milioane euro. Aceste sume nu sunt destinate producerii sortimentelor fainoase, de la paine pana la napolitane.


• In sectorul de panificatie lucreaza circa 32 de mii de angajati. Numarul unitatilor din acest domeniu se ridica la 5.000, iar cifra de afaceri cumulata a acestora este de circa 700 de milioane de euro.


• Potrivit marilor producatori, circa 60% din painea produsa in Romania este obtinuta “la negru”, fara plata taxelor si impozitelor. Prin urmare, calitatea produselor are de suferit, iar investitiile se amortizeaza greu, din cauza faptului ca firmele evazioniste isi permit sa vanda la preturi mai mici.

Aderarea taie felii mari din sectorul de panificatie

• Dupa unitatile din industria de procesare a carnii si a laptelui, a venit randul fabricantilor de produse fainoase sa fie controlati la sange daca se incadreaza in legislatia europeana. Companiile din industria de morarit si panificatie trebuie sa respecte, incepand cu 1 octombrie 2006, normele europene privind igiena produselor alimentare, acestea urmand sa devina obligatorii din anul 2007.

• Din cele circa 5.000 de firme din domeniul panificatiei, circa jumatate nu respecta cerintele minime de igiena impuse de normele de siguranta alimentara, potrivit patronatului Rompan. Acestea ar putea fi inchise peste un an, daca nu investesc masiv in retehnologizare.

• Tot din 2007, firmele sunt obligate sa implementeze sistemul HACCP (analiza riscurilor si punctelor critice de control), care presupune si cheltuieli cu instruirea personalului, nu doar investitii in mijloace fixe.

• Consecintele reducerii numarului de unitati din domeniul panificatiei sunt sporirea gradului de sofisticare a produselor, cresterea preturilor si diminuarea evaziunii fiscale.