Cei care au de recuperat despăgubiri de la o firmă de asigurări intrată în faliment vor putea primi cel mult 500.000 de lei pe fiecare contract pe care îl au la o astfel de firmă în faliment, potrivit unui proiect de lege propus de Ministerul de Finanțe. În prezent, suma maximă este de 450.000 de lei și se acordă de către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) pentru fiecare creditor, și nu pe fiecare contract de asigurare. Mai mult, FGA va putea să ceară Poliției, spitalelor ori service-urilor auto date suplimentare pentru stabilirea exactă a despăgubirilor cuvenite

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiect de lege care aduce schimbări radicale în privința modului cum funcționează Fondul de Asigurare a Asiguraților (FGA), cel care plătește despăgubiri în cazul firmelor de asigurări intrate în faliment, cum a fost cazul Astra și Carpatica.

Una dintre schimbări vizează crearea cadrului legal care să permită unor instituții și autorități ale statului (cum ar fi, de exemplu, unităţile de poliţie, medicale, inspectoratele județene pentru situații de urgență etc ) să comunice Fondului, la cerere, informațiile deținute cu privire la cauzele şi împrejurările producerii riscurilor asigurate şi la prejudiciile ori vătămările provocate, în vederea stabilirii şi plăţii despăgubirilor cuvenite.

Mai mult, și service-urile auto vor avea obligația de a da date cu privire la reparațiile făcute.

Ce  mai prevede noul proiect de lege

Potrivit proiectului, “unităţile de poliţie, inspectoratele județene pentru situații de urgență, unităţile medicale din cadrul sistemului medical public şi privat, medicii de familie şi celelalte autorităţi publice competente să cerceteze accidente de vehicule ori să evalueze starea de sănătate a victimelor unui astfel de eveniment, după caz, comunică, la cererea Fondului, în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare, informaţiile deţinute cu privire la cauzele şi împrejurările producerii riscurilor asigurate şi la prejudiciile ori vătămările provocate, în vederea stabilirii şi plăţii despăgubirilor cuvenite.

În scopul cuantificării corecte a despăgubirilor, unitățile de reparații a autovehiculelor furnizează, la solicitarea Fondului, date ori documente care au stat la baza stabilirii prețului unei reparații.”, se arată în document.

O altă schimbare importantă vizează însă creșterea sumelor pe care un creditor al unei firme de asigurari intrate în faliment le poate obține.

Alte modificări

  • modificarea definiției plafonului de garantare cu referire expresă la nivelul maxim al garantării pe un contract, nu pe un creditor de asigurare astfel cum este reglementat în prezent; (modificarea este necesară pentru a se asigura o protecție reală a creditorilor de asigurări care au calitatea de contractant în mai multe contracte de asigurare încheiate cu societatea în faliment)
  • majorarea cuantumului plafonului de garantare de la 450.000 lei la 500.000 lei, pentru ajustare la rata inflației din ultimii ani;
  • din suma cuvenită creditorului de asigurări, se rețin sumele datorate de către acesta conform contractului de asigurare încheiat între părți; scopul prevederii propuse este acela de a diminua durata în care Fondul plătește creditorilor de asigurări sumele datorate, în practică întâlnindu-se situații în care plata a putut fi efectuată, conform legii, numai după ce creditorul a făcut dovadă că a achitat primele restante conform condițiilor contractuale;
  • Fondul va avea competența de a deschide dosare de daună, la solicitarea petenților , în cazul daunelor avizate la asigurători înainte de data retragerii autorizației de funcționare, dar pentru care aceștia nu au deschis dosarele de daună, precum și de a efectua constatări suplimentare pentru dosarele deja deschise de asigurători; scopul prevederilor propuse este acela de a proteja creditorii de asigurări aflați în situațiile descrise, situații întâlnite în practică;
  • stabilirea cuantumului daunelor morale cu respectarea principiului echității și prin raportare la consecințele negative suferite în plan fizic și psihic, ținându-se cont de criterii obiective și rezonabile ; prevederea este necesară în condițiile în care procesul de determinare a cuantumului acestui tip de daune include o doză irefutabilă de aproximare raportată la unele criterii precum situația familială, profesională și socială și are drept scop stabilirea unei valori fără a se ajunge la o îmbogățire fără just temei;
  • executarea silită pentru titlurile executorii obținute împotriva asigurătorului în faliment nu poate fi demarată împotriva Fondului ; prevederea ține cont de considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 80/2017 și de necesitatea corelării cu dispozițiile Legii nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere faptul că Fondul nu se susbstituie asigurătorului în faliment și că nu există o transmisiune a obligațiilor acestuia către Fond;
  • modificarea căii de atac a deciziilor Fondului de respingere a plății sumelor solicitate ; astfel, proiectul de lege prevede faptul că asemenea decizii pot fi contestate la instanțele civile în a căror circumscripție își are sediul Fondul (spre deosebire de prevederile actuale care stabilesc posibilitatea de contestare la Curtea de Apel Bucureşti), căile de atac fiind cele prevăzute de Codul de procedură civilă. Modificarea căii de atac din contencios în civil survine ca urmare a solicitării Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Ministerul Justiției;
  • Fondul va putea să se îndrepte în mod direct împotriva persoanelor care au încasat necuvenit sume de la Fond , în vederea recuperării acestora putând exercita astfel de acțiuni inclusiv împotriva persoanelor care îndeplinesc servicii de interes public și care au încasat necuvenit sume de la Fond în exercitarea acestor servicii; propunerea are în vedere practica judiciară în domeniul executărilor silite urmare a numeroase demersuri de executare silită declanșate de către executori judecătorești;
  • actualizarea capitolului privind contravențiile și sancțiunile , inclusiv introducerea unor prevederi privind posibilitatea aplicării de sancţiuni contravenționale complementare;
  • ASF va putea numi Fondul ca administrator interimar al unui asigurător pentru care se dispune măsura retragerii autorizației de funcționare și se constată indiciile existenței stării de insolvență, precum și reglementarea atribuțiilor de administrator interimar constând în conservarea patrimoniului societății între data deciziei A.S.F. și data deschiderii procedurii de faliment când este desemnat un lichidator judiciar; pe perioada exercitării atribuției de administrator interimar, atribuțiile conducerii asigurătorului se suspendă de drept, cu câteva excepții expres menționate, cum ar fi cea de predare a evidențelor către Fond;
  • pentru a facilita demersurile creditorilor de asigurări rezidenți în alte state membre de a obține despăgubiri de la Fond , acesta poate mandata Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR), ținând cont de acordurile semnate în cadrul Sistemului Carte Verde. Prevederea este necesară și în condițiile în care birourile naționale auto garantează plata despăgubirilor chiar și în situația în care asigurătorul membru al biroului care a încheiat Carte Verde, este în stare de faliment, obligație asumată prin aderarea la sistemul Carte Verde.
  • crearea cadrului legal care să permită unor instituții și autorități ale statului (cum ar fi, de exemplu, unităţile de poliţie, medicale, inspectoratele județene pentru situații de urgență etc ) să comunice Fondului, la cerere, informațiile deținute cu privire la cauzele şi împrejurările producerii riscurilor asigurate şi la prejudiciile ori vătămările provocate, în vederea stabilirii şi plăţii despăgubirilor cuvenite.