Astfel, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2017, OLAF a finalizat un total de 197 de investigaţii, a emis 309 recomandări către autorităţile relevante naţionale şi ale UE şi a recomandat recuperarea a peste 3 miliarde de euro la bugetul Uniunii, o cifră excepţional de ridicată rezultată din cazuri de fraudă prin subevaluare, se precizează în raport. România conduce în clasamentul cazurilor finalizate în 2017, cu 11, dintre care 8 cu recomandări, fiind urmată îndeaproape de Ungaria şi Polonia, cu câte 10 cazuri, dintre care câte 7 cu recomandări.
În acelaşi timp, oficiul antifraudă european a deschis 215 anchete noi şi, în pofida lipsei de noi angajări şi a complexităţii cazurilor, a reuşit să reducă durata anchetelor la o medie de 17,6 luni.
Fraudele cu fonduri structurale s-au menţinut în centrul activităţii OLAF în 2017, iar anchetatorii au remarcat folosirea de noi metode de către cei care încearcă să "păcălească sistemul". Una dintre principalele trăsături comune ale cazurilor finalizate anul trecut de OLAF a constat în existenţa unui complot între câştigătorul unei licitaţii şi fie un consultant, fie beneficiarul finanţării. Conflictul de interese a ocupat de asemenea un loc proeminent în cazurile finalizate, implicând uneori persoane politice şi proiecte ample de achiziţii publice.
Două anchete ale OLAF privind proiecte finanţate de Fondul european pentru dezvoltare regională pentru construcţia de drumuri în România ilustrează această tendinţă, se arată în raport. Astfel, anchetele OLAF au scos la iveală faptul că reprezentanţii unei municipalităţi, care erau beneficiarii, s-au înţeles cu reprezentanţii companiei care elaborase proiectul tehnic al unui drum pentru a stabili criterii restrictive în documentaţia pentru licitaţie, avantajând astfel un anumit operator economic. Respectiva companie a câştigat contractul, iar restul participanţilor la licitaţie au fost respinşi în faza iniţială de evaluare. Cele două organizaţii implicate în înţelegere au falsificat un mare număr de documente, inclusiv proiectul tehnic al drumului, documente care au fost folosite ulterior de municipalitate nu doar la procedura de licitaţie, ci şi pentru a solicita rambursarea de cheltuieli pe lângă Autoritatea de Management, ceea ce a dus la alocarea necuvenită de fonduri ale UE.
OLAF a calculat că prejudiciul financiar adus bugetului UE prin aceste cazuri se ridică la aproximativ 21 milioane de euro, reprezentând valoarea totală a fondurilor UE plătite de Autoritatea de Management. Drept rezultat, OLAF a recomandat Directoratului general pentru politici regionale şi urbane al Comisiei Europene recuperarea întregii sume şi a transmis recomandări judiciare Direcţiei naţionale anticorupţie a României pentru a iniţia acţiuni în justiţie, iar DNA a răspuns lansând o anchetă penală. În noiembrie 2017, DNA a pus sub acuzare o serie de înalţi oficiali din ţară pentru fraudă cu fonduri ale UE, crearea unui grup infracţional şi abuz de funcţie oficială pentru câştig personal. Pentru a asigura recuperarea fondurilor UE, procurorii DNA au confiscat bunurile şi au blocat conturile bancare ale celor în cauză. Comisia Europeană a cerut României să realizeze corecţiile necesare astfel încât bugetul UE să nu fie afectat, iar România a acceptat solicitarea Comisiei de a aplica aceste corecţii, se notează în raport.
Într-un alt caz, OLAF a pus capăt unei scheme complexe de fraudă prin care au fost deturnate fonduri ale UE în valoare de peste 1,4 milioane de euro, care ar fi urmat să fie folosite la construcţia unor prototipuri de vehicule cu perne de aer pentru intervenţii în situaţii de urgenţă. Ancheta OLAF pornise de la presupuse nereguli comise în cadrul unui proiect de cercetare şi inovare câştigat de un consorţiu european cu conducere italiană şi cu parteneri în Franţa, România şi Marea Britanie. Consorţiul ar fi urmat să construiască două prototipuri de aeroglisor capabile să ajungă în zone izolate în cazul unor accidente de mediu, dar anchetatorii OLAF au constatat că partenerul britanic exista doar pe hârtie, compania din Marea Britanie fiind înfiinţată şi deţinută de aceiaşi parteneri italieni, iar pentru a simula activitatea la proiect şi a deturna fonduri erau înregistrate costuri fictive. OLAF a finalizat ancheta în acest caz cu două recomandări, una către procuratura din Genova şi una către poliţia londoneză.
