Oana Țoiu, despre excluderea României din Visa Waiver: Nu este strict o decizie politică

Ministrul de Externe Oana Țoiu a vorbit despre excluderea României din programul Visa Waiver. Oficialul a subliniat necesitatea revenirii României în acest program, acuzând în același timp lipsa de coerență a unor politicieni români și promițând măsuri ferme pentru profesionalizarea diplomației.

Oana Țoiu, despre excluderea din Visa Waiver

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat miercuri seară că România a fost scoasă din programul Visa Waiver „într-un moment în care administraţia Trump a ales un mesaj mai ferm faţă de cetăţenii din afara SUA, în general”.

Ea a arătat că decizia nu este doar una politică, ci și una tehnică, ce reflectă o schimbare de abordare din partea Washingtonului față de întreaga regiune.

Ministrul a susținut că, pe lângă factorii externi, România a fost dezavantajată și de atitudinea unor politicieni români. Potrivit Oanei Țoiu, „nu a ajutat nici faptul că am avut politicieni care s-au declarat patrioţi în ţară, dar peste Ocean au comunicat contrar intereselor naționale”.

„Lucrăm pe fiecare dintre canalele de comunicare cu SUA, dar nu este strict o decizie politică, este şi una tehnică. Depinde şi cum se raportează SUA nu doar la România, ci la întreaga regiune”, a spus Oana Țoiu, potrivit Observator News.

Oficialul a precizat că România continuă dialogul cu SUA pe toate canalele diplomatice și că obiectivul rămâne integrarea deplină în programul Visa Waiver.

„România trebuie să ajungă în programul Visa Waiver. Toate statele membre UE trebuie să ajungă în acest program la un moment dat”, a afirmat ministrul.

Ucraina și drepturile minorității române

În contextul războiului din Ucraina, Oana Țoiu a subliniat importanța sprijinirii eforturilor de apărare ale Kievului. Ea a declarat că „orice înseamnă o creştere a siguranţei pentru Ucraina, înseamnă o creştere a siguranţei pe teritoriul României”.

Ministrul a amintit că sistemele de apărare antiaeriană s-au dovedit utile și în zonele unde trăiesc comunități de români. În cadrul întâlnirilor bilaterale, partea română a ridicat problema protejării minorității românești, exprimându-și îngrijorarea față de situația preoților care nu doresc să fie afiliați Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Potrivit ministrului, România mediază aceste divergențe și a transmis părții ucrainene că respectarea drepturilor comunității române reprezintă o prioritate diplomatică.

„Am vorbit despre minoritatea românească din Ucraina la întâlnirea bilaterală pe care am avut-o cu reprezentanţii ucraineni, am vrut să mă asigur că nevoile comunităţii noastre sunt ştiute, înţelese şi respectate. Ucraina a luat decizia pe care noi o considerăm corectă, aceea de a cere bisericelor ortodoxe să iasă de sub tutela Moscovei. De aici încolo, opiniile se despart. Au fost preoţi care au cerut să lucreze alături de Biserica Ortodoxă Română, nu cu cea de la Kiev, iar asta e o problemă pe care o mediem. Nici opiniile nu sunt unitare în interiorul comunităţilor de români. Căutăm soluţii, dar e o prioritate comunicată părţii ucrainene”, a mai spus ministrul.

Reforma internă din MAE prin profesionalizarea corpului diplomatic

În contextul recent al rechemării fiicei unui fost deputat PSD din postul de agent consular la New York, ministrul Oana Țoiu a transmis un mesaj clar despre necesitatea eliminării din MAE a celor lipsiți de competențele necesare.

„Cine a ajuns în Ministerul de Externe fără competenţele necesare, ar trebui să nu continue”, a spus Oana Țoiu, explicând că mulți au fost detașați în perioade precum pandemia, când instituția se confrunta cu un deficit de personal.

Ea a anunțat și primele măsuri de eficientizare bugetară, precizând că „am economisit deja în primele săptămâni două milioane de lei”. Cu toate acestea, ministrul atrage atenția că actualul buget alocat MAE este insuficient.

„Nu putem să avem doar 0,08% din PIB alocat Ministerului Afacerilor Externe într-o situaţie în care mizele internaţionale sunt atât de mari”, a afirmat șefa diplomației române.