Pentru a putea da un răspuns concret, fără a strica probele, Institutul de Medicină Legală a decis să ceară ajutorul Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, din Măgurele.

Cercetătorii nu au știut de unde vin aceste probe iar interpretarea rezultatelor a fost făcută de un alt grup de specialiști. Potrivit lor, în structura oaselor din lizieră a fost identificat titaniul.

De unde provine acest titanium

Este un element chimic care se găsește și în obiectele pe care Dincă le-a pus pe foc, pentru întreținerea arderii: telefoane, încărcătoare, plăci de bază de calculator. Titaniul ar fi ajuns pe oase printr-un proces de ardere de câteva ore, la peste 600 de grade.

Ce s-a mai descoperit pe oasele din lizieră

Specialiștii care au descoperit titaniul pe oase, au mai descoperit că pe oasele din lizieră există particule din cârpe înmuiate în motorină, vaselină, carton bitumat, polistiren, haine. Aceleași particule străine au fost identificate și pe oasele găsite în butoi, despre care antropologii susțin că aparțin unui alt corp carbonizat.

Ce spune Ion Tiseanu, directorul INFLR

„Este un microtomograf industrial, scopul construcției lui, făcut în grupul nostru, în institut, de la proiectare până la implementare soft, este să realizăm tomografie în 3 dimensiuni până la scară micrometrică. Cu ajutorul lui am măsurat probe de la câteva zeci de microni, adică grosime fir de păr, până la probe de zeci de cm. Orice fragment, structură, microstructură metalică sau alt material poate fi analizat în compoziție. Avantajul este că aparatul face măsurători nedistructive, fără să altereze proba, fără intervenție asupra probei, fără s-o contamineze.

Este un aparat extrem de util pentru a realiza o prima analiză a probei, pentru a avea măsurători de referință și pentru a le transmite specialiștilor ce este relevant și, cu informațiile primite și de la alte laboratoare, să se refacă puzzle ul care a fost această probă. În fiecare țară din UE, laboratoarele de criminalistică ar trebui să folosească un astfel de aparat. Putem vedea lucruri nefirești, dacă a fost vorba de o manipulare a probei, sigur au rămas urme. Instrumentele noastre sunt foarte bune pentru a se vedea urme voite sau nu în probe. Procesul de topire va fi recunoscut. Plumbul, de exemplu, se va transforma în picături, se vede pe ce cale au ajuns în acele forme. În funcţie de tipul metalului, de temperatură etc, pot fi observate diverse modificări ale materialelor. Nu cred că exită metale să nu vedem modificările lor în probele analizate”, a spus Ion Tiseanu, pentru România TV.

Cercetătorul Ioana Poroșnicu susține că analizele nu mint

„Spectru fluorescență raze x, cu ajutorul căruia identificăm elemente din probe despre cae nu știm compoz chimică, vedem titan, crom, fier și wolfram. Dacă probele au suferit modificări, identificarea nu a suferit modificări,indiferent de procesare. noi putem identifica compoziția chimică. Analizele nu mint, gradul de eroare este sub 5%”,  a spus aceasta.


Te-ar putea interesa și: