Numărul imigranţilor care vor sosi în următorii ani în România s-ar putea ridica la sute de mii. Recentele tensiuni din Italia ne fac să ne gândim din ce în ce mai mult la tot mai apropiata interacţiune dintre români şi un număr mare de imigranţi extracomunitari.

„România se confruntă cu un deficit de forţă de muncă de 1,5 milioane de persoane“, a declarat, la începutul lunii, ministrul muncii, Paul Păcuraru. Alte voci vorbesc chiar de două milioane de lucrători în minus. Autorităţile speră ca, cel puţin parţial, acest gol să fie umplut de românii plecaţi în vestul continentului. Cum e greu de crezut că vor fi mulţi cei care vor abandona avantajele oferite de Occident, mai realistă este varianta aducerii unui număr important de muncitori străini.

De altfel, la primăvară sunt aşteptate primele contingente serioase pentru firmele de construcţii. „Vor fi de ordinul miilor, în marea lor majoritate din Asia – turci, pakistanezi, indieni, chinezi. Însă, dacă proiectele imobiliare vor continua în acelaşi ritm şi accesarea fondurilor structurale se va desfăşura bine, estimăm că avem nevoie de 300.000-350.000 de lucrători, singura soluţie viabilă fiind importul lor“, spune Adriana Iftime, directorul executiv al Patronatului Societăţilor din Construcţii.

Zidarii sau zugravii ce vor veni de peste hotare în 2008 se vor alătura străinilor care lucrează deja, legal sau nu, pe şantierele din România. Experţi din domeniul construcţiilor estimează la câteva mii numărul celor care muncesc cu acte în acest sector, plus alte câteva mii angajaţi „la negru“ (originari tot din Asia sau din fosta URSS). Şi în agricultură sunt numeroase cazurile în care se apelează la muncitori clandestini din Basarabia sau Ucraina, în special în estul ţării. Iar străinii care lucrează în industrie sau servicii, legal sau nu tocmai, sunt şi ei tot mai des întâlniţi.

Provocări noi pentru companiile autohtone

Nu trebuie să uităm că, deşi ar putea rezolva problemele create de deficitul de personal, sosirea muncitorilor din afara ţării ar putea crea altele. „Mediul de afaceri din România nu este pregătit. Ar trebui să existe o cultură a firmei capabilă să-i integreze pe străini. Sunt uneori greu de omogenizat şi de controlat colectivele de români, darămite atunci când ai de-a face cu diferenţe culturale majore“, consideră Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Alte tensiuni ar putea fi create de faptul că acei oameni sunt dispuşi să lucreze mai mult decât localnicii, pentru a câştiga mai mulţi bani într-o perioadă mai scurtă de timp, arată el. „De aceea, experienţa ne-a arătat că cel mai bine se lucrează în echipe separate, autohtonii de-o parte şi străinii de cealaltă“, spune Pârvan.

Trebuie luate în calcul şi problemele de comunicare, care pot apărea de la expunerea şi înţelegerea sarcinilor până la chestiuni birocratice. „Împreună cu un psiholog, am examinat mai mulţi turci angajaţi de o firmă de construcţii din Bucureşti. Noroc cu unul care rupea puţin româneşte, că altfel nu ne înţelegeam deloc cu ei. Recunosc că, în acest caz, n-am respectat exact regulile“, povesteşte T.N., medic specializat în medicina muncii la o clinică din Capitală.

Nu doar companiile care vor apela la străini vor avea de înfruntat provocări. Întreaga societate românească va trebui să se obişnuiască cu ideea. „Din păcate, nu suntem pregătiţi pentru aşa ceva, mai ales dacă va fi vorba de asiatici sau negri. Sunt convins că vom fi intoleranţi cu ei, la fel cum suntem şi cu romii. Probabil că am fi mai deschişi către est-europeni“, spune sociologul Marian Preda. El consideră că ceea ce se întâmplă în spaţiul nostru apropiat este foarte important şi că românii care vor avea experienţe neplăcute cu imigranţii vor fi mai puţin toleranţi decât ceilalţi. „Sunt mari şanse ca, în curând, cum se întâmplă şi în Vest, imigranţii să devină, pentru anumiţi cetăţeni şi anumiţi politicieni, explicaţia tuturor releleor“, conchide Preda.

Viitorul sună altfel

DOMENII Alături de construcţii şi agricultură, un număr destul de mare de imigranţi este aşteptat să sosească în următorii ani spre a lucra în industrie şi comerţ, domenii care se confruntă, şi ele, cu un deficit tot mai mare de forţă de muncă.

ORIGINI Cei mai mulţi străini vor veni din Asia, însă nu sunt de neglijat nici cei ce vor sosi din fosta Uniune Sovietică. În plus, fenomenul navetismului transfrontalier va creşte în intensitate, mai ales la graniţele cu Moldova şi, oarecum surprinzător, Ungaria.

PREFERINŢE Zonele în care se vor stabili imigranţii sunt cele care le vor oferi cele mai multe posibilităţi de a câştiga bani, adică Bucureştiul şi alte câteva mari oraşe. Peste câţiva ani, cartierele sărace din Capitală, Timişoara, Cluj sau Iaşi vor avea o populaţie străină importantă. Vor fi vizibile tendinţe de ghetoizare, dar pot surveni şi creşteri ale infracţionalităţii (mai ales în ceea ce priveşte furturile, tâlhăriile şi traficul de stupefiante).

Te-ar putea interesa și: