Rezultatele financiare de pe primele sase luni ale acestui an arata ca aproape 50% din investitorii strategici sunt multumiti de mersul afacerilor de pe piata romaneasca. Cifra este destul de multumitoare, in conditiile in care si previziunile pentru partea a doua a anului sunt pozitive. Intrebarea imediat urmatoare este destul de fireasca: in afara de salarii, care este castigul anagjatilor din realizarea acestor profituri? Managerii de resurse umane spun ca bonusurile si compensatiile sunt suficient de atragatoare. Salarii negociate in alte monede decat leu, tichete de masa, asigurari de viata, suporturi financiare pentru ocazii speciale, imprumuturi din partea companiei pentru cumpararea unui apartament, masini de serviciu sau, pur si simplu, racoritoare si cafea. Lista de mai sus arata diferenta dintre angajatul unei companii de stat si cel care lucreaza pentru o multinationala. Managerii sustin ca grija companiei fata de angajat este un lucru normal inclus in bugetul de venituri si cheltuieli al companiei, indiferent de rezultatele financiare. Bineinteles ca si asteptarile fata de efortul depus de angajatul respectiv pentru binele companiei sunt la fel de mari. In final, valoarea beneficiilor nonfinanciare poate depasi valoarea salariului net primit de angajat. Bineinteles, totul depinde de pozitia ocupata in firma respectiva.
Rezultatele financiare sunt multumitoare
„Investitorii straini raman in asteptare” sau „Economia romaneasca a intrat pe un trend ascendent, dar semnalele pozitive sunt inca putine”. Ne-am obisnuit deja cu astfel de verdicte, venite din partea companiilor de consultanta si audit. La fel cum, vrem nu vrem, trebuie sa acceptam faptul ca Romania se gaseste in continuare undeva la coada clasamentului care stabileste locurile unde companiile multinationale ar putea sa faca investitii masive.
Realitatea ultimilor ani a aratat clar o nepasare a autoritatilor romane fata de mersul companiilor private si, mai ales, a multinationalelor. Cu excptia unor bla, bla-uri inutile rostite cu ocazia unor simpozioane, totul s-a rezumat la promisiuni si iar promisiuni.
Compania de consultanta KMPG furnizeaza trimestrial un studiu in care prezinta pozitia companiilor multinationale vizavi de starea economiei romanesti, dar si de mersul afacerilor pe care le fac in aceasta tara. Ultimul barometru arata o imbunatatire in activitatea celor 80 de companii care au participat la realizarea respectivului studiu. Acelasi lucru poate fi spus despre imbunatatirea pozitiei financiare, dar si despre prognozele referitoare la viitoare angajari si investitii.
„Putem spune ca, in momentul de fata, exista suficiente schimbari care sa arate ca lucrurile au inceput sa intre in normal. Sunt multe aspecte care s-au imbunatatit fata de anii anteriori, dar in acelasi timp exista in continuare sentimentul ca Romania se gaseste in urma altor tari din regiune, care au reusit sa se miste mai repede in ceea ce priveste reformele. Dar, privind pe ansamblul companiilor multinationale, lucrurile merg mult mai bine decat inainte”, spune Victor Kevehazi, Partner la KPMG.
„Companiile multinationale si angajatii acestora sunt mult mai increzatoare in legatura cu ceea ce se intampla acum in economia romaneasca”, explica Kevehazi. Aceasta afirmatie nu este insa impartasita de Roy Lubic, manager pentru Romania al companiei americane Timken. „Simtim in continuare pe pielea noastra ca economia locala nu ne ajuta cu nimic. Ritmul de crestere este mult prea mic fata de asteptarile noastre”, spune Lubic.
Investitorilor nu li se ofera proiecte
40% din companiile multinationale care au raspuns studiului KPMG au spus ca intentioneaza sa sporeasca ritmul investitiilor realizate in Romania. „Faptul ca in viitorul apropiat companiile multinationale intentioneaza sa investeasca mai multi bani decat au facut-o pana in prezent este foarte imbucurator. Cresterea investitilor, atat din partea firmelor strategice, cat si din partea investitorilor financiari, demonstreaza faptul ca piata romaneasca a inceput sa se miste”, sustine Kevehazi. In plus, ultimele miscari de pe piata bancara arata ca tot mai multe institutii financiare internationale sunt atrase catre Romania. Acest lucru permite companiilor multinationale sa se imprumute direct de pe piata locala, pentru a duce la capat investitiile propuse. „Unul dintre rezultatele pozitive ale studiului nostru este faptul ca oamenii de afaceri au incredere in ceea ce vrea sa faca actualul guvern. Accelerarea schimbarilor este importanta, dar acest lucru trebuie sa se faca intr-adevar cat mai repede”.
Analistii companiilor de audit mai spun ca, in momentul de fata, exista foarte multi investitori care „ne suna si vor sa stie cum stau lucururile in Romania si care sunt posibilitatile de a investi aici”.
„Chiar si acum, in perioada de vara, cererile continua sa vina. Ei vor sa stie ce trebuie sa faca pentru a deschide o reprezentanta in Romania sau care sunt costurile initiale pentru lansarea unei investitii. Investitorii cauta proiecte, dar statul roman are inca foarte putin de oferit”, spun analistii occidentali.     

Companiile straine si-au obisnuit angajatii cu bonusuri si beneficii
Compensatiile nonfinanciare acordate de firme depasesc uneori valoarea unui salariu
Atunci cand Ted Lattimore, presedintele MobiFon-Connex, a venit in Romania, stia foarte putine despre felul in care lucreaza angajatul roman si daca acesta o poate face la standardele occidentale. La o discutie avuta cu Lattimore dupa mai bine de un an de la preluarea postului de sef al companiei de telefonie mobila, acesta a recunoscut ca angajatii companiei au fost o surpriza placuta pentru el. „Romanii sunt intr-adevar dornici de munca. La fel de imbucurator este faptul ca o fac din placere”, spune Lattimore. Avantajele unui angajat la o companie multinationala sunt deja cunoscute. Frustrarile salariale de tip comunist, cand ne intrebam cat castiga oare „colegul de banca”, au disparut. Manageri de resurse umane bine pregatiti care, impreuna cu conducerea companiei, pregatesc pachete tot mai interesante de compensatii salariale si beneficii nonfinanciare incearca acum sa introduca o noua mentalitate care elimina orice fel de nemultumire. Macar din acest punct de vedere putem spune ca Romania a facut un pas inainte. Din nefericire, proverbul „dupa fapta si rasplata” se aplica doar in cazul companiilor multinationale si foarte putin in cazul celor de stat. Iar atunci cand o companie nationala acorda angajatilor anumite beneficii si compensatii, cheltuiala nu are nici o baza economica, din moment ce se face din banul public.
Madalina Mititelu, manager de resurse umane la Nestle Romania, spune ca politica adoptata de compania pe care o reprezinta este bine cunoscuta: „gandeste global si actioneaza local”. „Din pacate, pentru noi in Romania primeaza inca nevoile de subzistenta. Un studiu intern a condus la intocmirea unui pachet de beneficii pe care l-am adoptat pentru angajatii nostri si care a tinut cont de nevoile lor”.
„Este evident ca fiecare firma doreste sa-si pastreze angajatii, dar acest lucru se face cu costuri rezonabile. Si daca este sa vorbim de avantaje sau de a retine angajatii, din ceea ce am observat noi nu salariile conteaza. Aici intra in joc un pachet mai bun de beneficii, dar si un bonus anual, care se acorda daca stai un an intreg in firma”, spune Ruxandra Stoian, manager de resurse umane la compania de audit PricewaterhouseCoopers (PWC).
PWC a realizat mai multe studii referitoare la compensatiile si beneficiile pe care le primesc angajatii companiilor multinationale, bancilor si companiilor de IT si telecomunicatii. PWC spune ca beneficiile nonfinanciare (altele decat salariul) acordate de companiile multinationale sunt substantiale comparativ cu salariul mediu net din economia romaneasca. „La nivelul top-managementului de la de IT si telecomunicatii media beneficiilor nonfinanciare este de 3.045 de dolari. Asta inseamna un salariu si ceva”, spune Stoian. Potrivit studiului respectiv, nivelul mediu al acestor beneficii acordate de companiile multinationale este de 722 dolari. Valoarea scade pana la 468 dolari in cazul pozitiilor medii de conducere si pana la 286 de dolari pentru angajatii care nu detin pozitii de conducere. Nici personalul administrativ nu ramane cu buzunarul gol, tinand cont de cei 256 de dolari cat reprezinta beneficiile nonfinanciare anuale. „De obicei, in aceste beneficii intra masina de serviciu, asigurarea medicala, de viata sau de pensie, tichete de masa, racoritoare si cafea”, explica Ruxandra Stoian. r
Companiile private negociaza salariile in dolarir
Studiul PWC arata ca beneficiile financiare acordate de companiile de IT si telecom reprezinta 7% din costurile salariale, in timp ce acelea acordate de companiile multinationale inseamna 12,8% din aceste costuri. „Diferenta este data de numarul de salariati, care este mai mare la companiile multinationale”.r
Un lucru nou adus in Romania de companiile multinationale este modul in care se negociaza salariile. Romanul a fost obisnuit, in ultimii zeci de ani, sa primeasca si sa negocieze salariile in lei. In ultimii ani insa lucrurile sau schimbat complet. Astfel, 55% din angajatii companiilor de IT au negociat salariile in dolari. Procentajul in cazul bancilor este de 50%, iar in cel al companiilor multinationale este de 30%. De partea cealalta, 50% din angajatii companiilor multinationale primesc salariile in lei, in timp ce procentajul celor din banci este de doar 25%. „Cred ca diferenta vine din faptul ca exista multinationale care au preluat companii romanesti, asa ca si salariile sunt platite in lei”, spune Ruxandra Stoian. r
Acelasi studiu mai arata ca salariile in lei ale angajatilor de la companiile de IT si telecomunicatii au crescut cu 49%, iar cele in dolari cu 30%, un procentaj, destul de insemnat, daca tinem cont de faptul ca a acoperit rata inflatiei.tr
r
Profit de 51 mil. USD la Connexr
r
Operatorul roman de telefonie mobila MobiFon-Connex a inregistrat pe primele sase luni ale acestui an venituri in valoare de 164,6 milioane de dolari, cu 19% mai mari decat in perioada similara a anului trecut. In aceeasi perioada, profitul operational al MobiFon a fost de 51 milioane de dolari, in crestere cu 72% comparativ cu primul semestru al anului 2000. Conducerea companiei estimeaza ca in cea de-a doua parte a anului cresterea cifrei de afaceri va urma tendintele primului semestru. MobiFon a inregistrat in cel de-al doilea trimestru al anului o crestere cu 147.300 a numarului de abonati, fata de 86.300 de clienti cat reusea sa atraga in perioada similara din 2000. Actionarul majoritar al MobiFon a mai anuntat ca operatorul roman a devenit si principalul ISP din Romania, serviciul Xnet avand la sfarsitul lunii iunie aproape 100.000 de clienti. In luna iulie a acestui an, conducerea MobiFon a anuntat ca a depasit cifra de 1,5 milioane de clienti. Pentru urmatoarele sase luni se estimeaza atragerea a inca 500.000 de utilizatori ai serviciilor companiei.r
r
Renault detine un sfert din piatar
Grupul Renault a reusit ca, dupa prima jumatate a acestui an, sa detina un sfert din vanzarile de autovehicule de import de pe piata romaneasca. Compania franceza a vandut 3.194 autoturisme, existand o crestere de 126% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Practic, in momentul de fata, potrivit oficialilor companiei, Renault detine aproape 10% din piata auto romaneasca. Cele mai vandute modele ale producatorului francez au fost Renault Megane si Clio Symbol. Anul trecut, Renault a ocupat locul intai in topul marcilor de import, realizand o crestere de 549% fata de 1999. Din cele peste 7.000 de masini vandute de la inceputul anului trecut, aproape 4.500 apartin marcii Megane, iar aproape 2.500 clasei Clio Symbol. Pe termen mediu, compania prognozeaza vanzarea a peste 10.000 de autovehicule anual. La sfarsitul acestui an, Renault va lansa oficial si un model din clasa lux, si anume Renault Laguna II. In vanzarile companiei franceze nu intra si cele realizate de producatorul roman Dacia, deoarece Renault nu doreste inca o integrare a activitatilor din Romania.r
r
Timken Romania a exportat de 6 mil. USDr
Filiala din Romania a companiei americane Timken a inregistrat pe primul semestru al acestui an o cifra de peste sase milioane de dolari, in conditiile in care o mare parte din productia de rulmenti a fost destinata exportului. Timken Romania a inregistat anul trecut o cifra de afaceri de 12,5 milioane de dolari si estimeaza dublarea acesteia in 2001, spune Rory L. Lubic, managerul general al companiei. „Din nefericire, situatia economiei romanesti nu ne permite sa vindem produsele pe piata interna”, spune Lubic. El este totusi increzator in potentialul economiei romanesti si apreciaza ca pana in 2003 vor exista comenzi si din partea partenerilor romani. Pana in 2002, compania va investi inca sase milioane de dolari in fabrica de la Ploiesti, valoarea totala a investitiilor din Romania ridicandu-se la peste 60 de milioane de dolari. Lubic spune ca Timken Romania este „unul dintre copiii rasfatati ai grupului american”, pentru ca fabrica de la Ploiesti este unul dintre putinii producatori din grup de rulmenti cu bile, echipamente de constructii si de foraj minier.r
r
Brau Union vede vanzari de peste 200 mil. Euror
Brau Union Romania, parte a grupului austriac BBAG si lider pe piata berii din Romania, a inregistrat pe primele sase luni ale acestui an o crestere cu peste 40% a vanzarilor, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. In 2000, Brau Union a inregistrat vanzari de peste 136 milioane de euro. „Integrarea celor sapte fabrici aflate in proprietatea noastra este un lucru foarte dificil, dar o data ce acest pas se va incheia, suntem siguri ca performantele economice vor fi semnificative”, spun reprezentantii Brau Union. Pe langa cele trei fabrici de bere preluate anul trecut de la Brewery Holdings, grupul austriac a lansat un plan de investitii ambitios. Astfel, la fabrica de bere de la Reghin a fost instalata o noua linie de productie, unde se imbuteliaza 36.000 de sticle pe ora. In acelasi timp, Brau Union intentioneaza sa instaleze o linie de productie la Arad. Aici va fi imbuteliata berea nealcolizata Schlossgold. In paralel, Brau Union are de gand sa investeasca mai multe milioane de dolari in campanii publicitare.r