UPDATE: Parlamentul a adoptat eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor.

Preşedinta Senatului Anca Dragu a anunţat că UDMR este prezent, dar nu votează.

Ulterior, ea a spus că a fost adoptat raportul de admitere cu amendamente admise pe proiectul de lege al PSD cu majoritate de voturi. Au fost 357 de voturi „pentru” şi niciun vot „împotrivă”, iar 30 de parlamentari prezenţi nu au votat. Iniţiativa a fost adoptată.

Știre inițială.

Parlamentul a început, miercuri, dezbaterea propunerilor legislative pentru eliminarea pensiilor speciale pentru deputaţi şi senatori.

Comisia pentru statut a propus, în urma dezbaterilor, un raport privind adoptarea propunerii iniţiate de PSD şi respingerea proiectelor PNL şi USR PLUS pe aceeaşi temă.

Propunerea a venit din partea lui Ludovic Orban

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a decis, miercuri, să dezbată şi să voteze proiectele de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor. Decizia a fost luată cu 367 de voturi pentru şi 30 de abţineri.

Solicitarea i-a aparţinut preşedintelui Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban.

„Am convenit, ca urmare a unei propuneri formulate de liderul de grup al PSD, Alfred Simonis, dar şi cu sprijinul majorităţii grupurilor parlamentare, să formulăm o propunere de completare a ordinii de zi pentru şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului de astăzi, (…) cu adoptarea proiectului de lege de modificare a Statutului deputaţilor şi senatorilor. Vă explic că sunt trei propuneri legi, iniţiate de trei grupuri parlamentare, proiecte lege prin care se modifică Legea statutului şi deputaţilor şi senatorilor, în sensul abrogării a două articole care instituie dreptul la pensie specială”, a afirmat Ludovic Orban.

Pe ordinea de zi a plenului reunit de miercuri se mai află constituirea comisiilor parlamentare SRI şi SIE.

De asemenea, există şi o informare a preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la forţele şi mijloacele Armatei Române şi ale Ministerului Afacerilor Interne care vor fi puse în 2021 la dispoziţie în vederea participării la misiuni în afara teritoriului naţional şi dislocarea, la nevoie, în România, a Forţei de răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată.

Pe agenda reuniunii urmează să fie o informare a şefului statului privind starea de urgenţă instituită prin Decretul 195/2020 şi prelungită prin Decretul 240/2020 şi un raport privind acţiunile întreprinse de Guvern pe perioada stării de urgenţă (16 martie – 15 mai 2020).

Sursă foto: INQUAM Photos, Octav Ganea