Mai mult de jumătate din rezervele de ţiţei ale grupului austriac le deţine Petrom. Construcţia pe care a început-o casa de Habsburg nu s-a încheiat o dată cu dispariţia Imperiului Austro-Ungar. Ba mai mult, pare să cunoască o a doua tinereţe, prin dobândirea influenţei economice asupra sud-estului Europei.
Ca şi în urmă cu două sau trei secole, pe frontul de răsărit, Austria se confruntă cu acelaşi etern adversar, Rusia. Şi tot ca atunci, doreşte să se alieze cu Ungaria, fie că aceasta din urmă vrea sau nu. Se repetă istoria, însă pe coordonate economice de data aceasta? Bineînţeles, câştig de cauză va avea acela care va controla resursele strategice, iar acestea sunt în ziua de azi petrolul, gazele naturale sau combustibilii alternativi, într-un cuvânt, energia.
Pe lângă diviziile financiare ale băncilor care s-au extins în zona Europei de Est, vârful de lance al expansiunii austriece este OMV, compania petrolieră care, după achiziţia Petrom, ţinteşte la poziţia de lider regional al pieţei de petrol şi gaze, unde are de înfruntat atât colosul Gazprom, cât şi restul jucătorilor cu aceleaşi ambiţii, între care KazmunaiGaz-Rompetrol, Lukoil, dar şi maghiarii de la MOL. „Vrem să creştem capacitatera de rafinare a OMV la 500 de mii de barili echivalent petrol pe zi până în 2010, ceea ce ne-ar plasa în prima treime a celui de-al doilea grup valoric al companiilor petroliere la nivel mondial“, spune Helmut Langanger, şeful diviziei Explorare şi Producţie a companiei. Potrivit acestuia, rezervele actuale totale ale grupului se ridică la 2,2 miliarde de barili echivalent ţiţei, din care 1,2 miliarde rezerve dovedite. Din acestea, 1,4 miliarde de barili (940 de milioane de barili fiind rezerve dovedite) aparţin Petrom. În general, este acceptat la nivel de industrie faptul că 90% din rezervele dovedite şi jumătate din cele probabile sunt exploatabile. Doar în acest an, OMV a descoperit în perimetrele deţinute în România prin Petrom şase noi câmpuri cu rezerve, din care unul în Marea Neagră. Cine spunea că rezervele de la noi sunt pe terminate? „Veţi vedea că vom găsi noi rezerve în anii viitori“, afirmă Langanger. „Suntem una dintre puţinele companii petroliere care poate creşte organic cu 5%-6% pe an. Fără a include alte proiecte, doar OMV şi Petrom pot asigura o creştere a producţiei până la 400.000 de barili echivalent petrol pe zi până în 2010, dar pentru a ne atinge ţinta propusă, de 500.000, va trebui să facem achiziţii“, continuă şeful diviziei Explorare şi Producţie.
Scenarii vieneze cu şi fără achiziţionarea MOL
Evident, cea mai la îndemână ţintă pentru achiziţii rămân rivalii de la MOL, unde austriecii deţin deja 20% din acţiuni, dar vor să achiziţioneze alte 40%, contra a cinci miliarde de euro. Aşa cum explica şi şeful OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, pentru Capital, nu doar oportunitatea de a creşte prin achiziţia MOL stă la baza ofertei înaintate către grupul ungar, ci şi necesitatea de a îndepărta orice posibil rival pe relaţia Bucureşti – Viena. Numai că ungurii se lasă greu convinşi. După ce oficialii OMV şi-au reafirmat intenţia de achiziţie, maghiarii au cerut consultanţă din partea băncii americane de investiţii Goldman Sachs, în vederea protejării faţă de oferta de preluare înaintate de grupul austriac OMV, considerată ostilă de către MOL. Oferta este însă condiţionată de eliminarea restricţiei de vot în consiliul administraţie pentru acţionarii care deţin mai puţin de 10% din capital şi a controlului managementului asupra acţiunilor. „Peste aceasta suntem dispuşi la bonusuri substanţiale pentru acţionari şi drepturi de management egal“, spune Ruttenstorfer. OMV a cerut arbitrajul UE în această chestiune, dar Andris Piebalgs, comisarul pentru energie, a declinat competenţa CE în această problemă. „Este o decizie care îi priveşte exclusiv pe acţionarii celor două companii“, completează acesta.
Chiar dacă tranzacţia nu se va finaliza, austriecii mai joacă la încă două capete, proiectul Nabucco, conducta de aprovizionare cu gaze din zona Mării Caspice către Europa, prin Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria, şi construcţia unui terminal în Croaţia, pentru interconectarea cu vestul Europei. Numai că şi ruşii au în plan realizarea unei rute de aprovizionare către Europa, tot prin Turcia, proiectul Blue Stream, către care partea maghiară părea să încline până nu demult. Comisia Europeană, prin vocea comisarului pentru energie, şi-a declarat însă sprijinul pentru Nabucco. Bătălia se anunţă interesantă, şi piaţa va fi supusă unui nou val de achiziţii şi regrupări. „În acest sector nu au fost încă atâtea privatizări, dar procesul de consolidare se va manifesta mai ales asupra companiilor care nu sunt integrate, inclusiv cele din petrochimie“, conchide Wolfgang Ruttenstorfer.
«Vrem să ne plasăm în prima treime a celui de-al doilea grup valoric al companiilor petroliere la nivel mondial.»
Helmut Langanger, şeful diviziei Explorare şi Producţie OMV
