tari, precum si faptul ca demersul politicienilor europeni are sansa de reusita.
Capital: Domnule Cosea, UE isi pune problema amanarii aderarii Romaniei si Bulgariei la o data neprecizata. Cum comentati?
Mircea Cosea: Intr-adevar, Parlamentul European a creat o comisie temporara care se ocupa de implicatiile bugetare ale extinderii. Aceasta comisie discuta acum bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013, iar concluzia la care s-a ajuns este ca UE nu-si permite, din punct de vedere financiar, inglobarea celor doua state la termenul stabilit. Suma pe care au calculat-o ca fiind necesara se ridica la 44 de miliarde de euro, ceea ce, spun parlamentarii europeni, este prea mult pentru bugetul suprasolicitat al Uniunii. Ei cer Comisiei Europene si Consiliului European flexibilitate si corectie bugetara, lucru foarte periculos pentru noi.
Capital: Ce inseamna flexibilitate si corectie in conceptia parlamentarilor europeni?
Mircea Cosea: Ei doresc regandirea prioritatilor UE pana in 2013. O prima directie este recuperarea decalajului tehnologic care o desparte de SUA, mai ales dupa bilantul negativ al Agendei Lisabona. A doua directie este politica de coeziune, iar cea de a treia este politica agrara.
Capital: Mai concret?
Mircea Cosea: Parlamentarii propun ca 0,41% din bugetul european sa fie alocat pentru reducerea decalajului tehnologic fata de SUA si sa se opereze, prin flexibilitate, o reducere, sau ramanere pe acelasi palier, a cheltuielilor prevazute pentru coeziunea sociala. In ceea ce priveste politica agrara, se cere o reformare totala a acesteia. Cea mai ferventa sustinatoare a unei transformari radicale este Marea Britanie, care cere regandirea totala a acestei politici, in conditiile in care in UE vor intra doua tari eminamente agricole – Romania si Bulgaria.
Capital: Intrunesc aceste propuneri acordul tuturor statelor membre?
Mircea Cosea: Tarile membre au pozitii diferite. Cele care au aderat in mai 2004 sunt impotriva acestei abordari. Ele se tem, in primul rand, ca alocarea fondurilor pentru retehnologizare-dezvoltare va reveni tarilor dezvoltate, nu lor. In al doilea rand, se tem ca nu vor putea reduce decalajele de dezvoltare fata de tarile dezvoltate, din cauza reducerii fondurilor de coeziune sau a fixarii acestora la o cota minima. Mai vechile state membre sunt pentru schimbarea regulilor. Cel mai bun exemplu este cel al pozitiei unui deputat spaniol care a spus, in legatura cu agricultura, ca este inacceptabil ca taranul spaniol sa plateasca pentru taranii altor tari.
Capital: Ce alternativa propun parlamentarii europeni?
Mircea Cosea: Ei sustin ca este necesara marirea bugetului comunitar. O modalitate ar fi introducerea de noi taxe si impozite pentru contribuabilii europeni, metoda respinsa cu fermitate de Germania si de tarile intrate in UE in 2004. Germania este ferma, spunand ca nu poate accepta o noua povara fiscala pentru cetatenii sai, in conditiile in care raportul dintre donatorii neti la bugetul UE si beneficiarii neti este in defavoarea celor dintai. Prin urmare, cere regandirea raportului dintre donatorii si beneficiarii fondurilor europene.
Capital: A fost avansata deja formula dupa care se doreste regandirea acestui raport, sau este doar o propunere de principiu?
Mircea Cosea: Parlamentarii europeni dau si solutia. Ei propun ca, macar temporar, statele nou venite in UE sa contribuie intr-o mai mare masura la bugetul comun, la realizarea obiectivelor finantate de acesta. Cofinantarea marita inseamna ca Romania va trebui sa dea mai mult decat cota obligatorie prevazuta pentru finantarea programelor comunitare. Daca ne gandim la capacitatea noastra bugetara, inseamna reducerea posibilitatii de absorbtie a fondurilor europene.
Capital: In opinia dvs., ce sanse de materializare au toate aceste propuneri, care schimba total cadrul negociat de Romania cu UE?
Mircea Cosea: Parlamentul European nu are putere de decizie. Comisia Europeana decide, iar ea nu si-a spus inca punctul de vedere. La prima vedere, este o contradictie intre cele doua organisme. Adevarul este altul. Parlamentul incearca sa-si creasca influenta asupra Comisiei si nu trebuie sa neglijam faptul ca are deja un punct castigat, cel al introducerii clauzei de salvgardare pentru Romania si Bulgaria. Dupa parerea mea, cred ca va avea si de aceasta data sorti de izbanda, iar Comisia Europeana se va plia dorintei parlamentarilor europeni.
Capital: Semnarea tratatului de aderare nu ne garanteaza respectarea calendarului aderarii stabilit cu UE?
Mircea Cosea: Este un moment foarte complicat si ma simt dator sa atrag atentia ca pericolul amanarii integrarii europene a Romaniei nu mai vine din neindeplinirea unor obiective, ci din imposibilitatea de a gasi resurse financiare. Nici intr-un caz nu trebuie sa credem ca, daca se va semna tratatul de aderare si daca parlamentarii europeni ne vor da votul lor, suntem sigur inclusi in 2007 sau 2008.
Capital: Este, deci, posibila amanarea aderarii Romaniei si Bulgariei pentru urmatorul val, alaturi de Croatia?
Mircea Cosea: Nu m-as aventura sa spun ca Croatia este un obiectiv sigur pentru Uniunea Europeana. Asistand la toate aceste dezbateri, nu pot spune 2007 sau 2009, ci pot spune ca aderarea va avea loc la o data la care bugetul UE o va permite. Extinderea poate fi amanata pe termen lung sau sine die; eventual, se vor gasi formule de colaborare cu tarile candidate si in curs de aderare, fara ca ele sa devina state membre cu drepturi depline.
Intarirea economiei romanesti este prioritara
Analizand cei patru ani si jumatate de eforturi constante in directia aderarii Romaniei la UE, precum si rezultatele acestora, Mircea Cosea a ajuns la urmatoarele concluzii:
Romania avut o politica a negocierii, o politica a raportului de tara, dar nu si o politica a integrarii. „Ne pregatim pentru UE facand ce vor ei, cu pretul scaderii economiei romanesti. Economia noastra scade pentru ca luam masuri in favoarea lor. Vom adera la UE mai expusi riscurilor decat suntem acum, pentru ca dispar o serie de mecanisme care tineau in echilibru economia romaneasca, asa cum era ea.
Consecinta: „…dupa aderare, economia romaneasca nu va beneficia de avantajele pe care statutul de tara membra le implica. Vom avea o capacitate de acumulare de capital mai mica decat in prezent.
