Capital: Care este stadiului privind procedura de capitalizare a Poștei Române?
Bogdan Cojocaru: Poşta Română are nevoie de revitalizare şi recredibilizare. Dacă este să vorbim de revitalizare, de-a lungul timpului s-au făcut mai multe investiţii, unele inspirate, altele poate mai puţin inspirate. Când am intrat în minister, printr-o Hotărâre de Guvern, a fost asumat procesul de capitalizare, deși se vorbea de acesta încă din 2015, dar procedura fusese tergiversată. Când am preluat mandatul de ministru al Comunicaţiilor, am conştientizat importanţa acestui proces şi ne-am asumat acest proiect din prima secundă împreună cu echipa de la Poştă și cu întregul Guvern. Am făcut toţi paşii necesari în aşa fel încât să avem acces la bani, respectiv la cele 170 milioane lei, sumă provenită de la stat. Din păcate acum suntem blocaţi pentru că acţionarul minoritar al companiei, Fondul Proprietatea, a mers în instanţă și a contestat orice demers al nostru. Noi ne-am dus către Registrul Comerţului pentru a finaliza acest proces de capitalizare, dar și această etapă a fost contestată. În prezent, totul este blocat, banii sunt în conturile companiei, fără a putea fi utilizaţi. În momentul în care se vor încheia toate aceste contestaţii, compania începe să-şi plătească datoriile. În ceea ce ne privește, ne-am asumat acest proiect, cu toate că a stat în sertare în ultimii 3-4 ani.
Capital: Fondul Proprietatea, acționarul minoritar la Poșta Româna, a contestat în instanță operațiunea de majorare a capitalului social al Poștei Române. Procedura privind capitalizarea Poștei Române este afectată de acest proces?
Bogdan Cojocaru: Este adevărat că în ultimii ani s-au pierdut contracte din lipsa investiţiilor, așa cum este adevărat că în ultimii 3-4 ani ar fi trebuit să existe o asumare din partea celor care au fost în acest birou. Toate sumele pe care compania le-a avut la dispoziţie, ar fi trebuit sa fie investite corect, acolo unde era nevoie, vorbim de informatizare, de creșterea flotei şi alte servicii. Aceste noi beneficii ar fi adus valoare adăugată companiei. Nu vreau să vorbesc despre ceea ce a fost, ne-am asumat acest proces de capitalizare, sperăm să depăşim aceste piedici puse de acţionarul minoritar. Vreau să punctez faptul că, în primă instanţă, statul român și compania au câştigat. Aşteptăm închiderea acestui proces și ne dorim cât mai repede finalizarea acestei proceduri, mai ales că această etapă trebuia să aibă loc în luna iunie. Atunci Poşta Română trebuia să aibă acces la bani.
Capital: Schimbarea datei privind livrarea pensiilor de către Poşta Romană a afectat plata pensiilor?
Bogdan Cojocaru: În iulie, odată cu data de 2 s-au reluat plăţile conform conveţiilor. În acest moment este un termen clar, data de 15, iar toată lumea ştie că până la această dată îşi primeşte banii. Plata pensiilor se face în baza unor convenţii, iar noi ne vom respecta termenele asumate.
Capital: Când credeți că va putea fi disponibliă rețeaua 5G în România?
Bogdan Cojocaru: Eu îmi doresc ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, din primele săptămâni de la preluarea mandatului, am avut o discuţie cu preşedintele ANCOM, Sorin Grindeanu, privind acest subiect. Alături de echipa pe care o coordonez, împreună cu Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, am elaborat un Memorandum privind înfiinţarea unui grup de lucru, din activitatea căruia să rezulte strategia naţională pe 5G. Obiectivul grupului de lucru este ca până la sfârşitul acestui an să avem o strategie pentru noua tehnologie 5G. În prezent, au început discuţiile cu specialiştii, la care au fost invitaţi şi operatorii pentru a finaliza strategia.
Capital: Când se demarează licitația privind licențele de telecomunicații pentru rețeaua 5G?
Bogdan Cojocaru: Strategia pentru 5G va fi gata până la sfârşitul acestui an, iar implementarea acestei tehnologii în România înseamnă investiţii de aproximativ 9 miliarde de dolari, până în 2026, în sectoare de activitate precum energie şi utilităţi, siguranţă publică, agricultură şi sănătate. Industriei IT& îi revin circa 2 miliarde dolari, restul banilor fiind investiţi în celelalte domenii. Până în anul 2020, în fiecare stat membru, cel puţin un oraş va fi conectat la 5G.
Capital: Care este stadiul privind implementarea proiectului Smart City?
Bogdan Cojocaru: Smart City este un concept care trebuie să adune toate lucrurile bune pentru cetăţean. Omul este în mijlocul tuturor activităţilor, iar orice localitate poate deveni smart. Rolul nostru este de a legifera domeniul și de a creiona direcții de investiții. Obligaţia noastră este să oferim un set de norme, standarde, pliate pe nevoile fiecărei comunități în parte. Am avut întâlniri cu Asociaţia Municipiilor din România și cu reprezentanți ai altor UAT-uri din care a rezultat nevoia de a fi elaborată o strategie națională pe smart city. În cel mai scurt timp, trebuie să scoatem această strategie care să ghideze şi să ofere o serie de standarde pentru a putea implementa aceste proiecte smart. Într-un oraș inteligent nu este suficient să avem doar un ecran într-o staţie, smart city înseamnă mai multe componente, infrastructura este foarte importantă, totul trebuie să funcţioneze sigur.
Capital: Câte orașe smart există în România? Care sunt şi ce trebuie să facă cele care vor să devină?
Bogdan Cojocaru: Nu există o evidenţă a acestora, raportându-mă la oraşul din care eu vin, putem discuta că există insular anumite platforme dezvoltate. Nu întreg municipiul din care eu vin poate fi considerat smart. Orice primar poate să dezvolte foarte multe tipuri de activităţi, astfel încât orașul pe care îl reprezintă să devină smart city. Primul lucru este să se ghideze după o anumită strategie. Am format un grup de lucru, aprobat în şedinţa de guvern, iar săptămâna viitoare vom avea prima întâlnire. Ne-am propus ca până în luna octombrie să venim cu un draft, după care să avem o dezbatere în baza acestui document, urmând ca după aceea să fie asumată strategia. După acest model, autorităţile locale pot dezvolta oraşe smart.
Bucureştiul devine un oraş smart, este nevoie de timp pentru a sistematiza toate aceste servicii de care beneficiază cetăţenii Capitalei. Traficul poate fi reglementat prin intermediul unei platforme inteligente.
Capital: Utilizatorii de internet banking ai băncilor, când vor putea să îşi plătească taxele prin intermediul aplicaţiilor pe Ghiseul.ro?
Bogdan Cojocaru: Ghiseul.ro este o platformă pe care o administrăm în echipă cu Agenţia pentru Agenda Digitală a României, structură care a venit în subordinea Ministerului Comunicaţiilor odată cu preluarea mandatului meu. Este cea mai importantă platformă unde oricare dintre noi îşi poate plăti taxele. S-au investit sume în diverse platforme, unele mai mult sau mai puţin utilizate. Ghiseul.ro este un exemplu de parteneriat public privat care funcţionează foarte bine. Oricare dintre noi îşi poate crea în câteva minute un cont, unde să aibă acces la toate sumele pe care trebuie să le plătească către stat. Am reuşit să testăm pentru platforma de plăţi aplicaţia internet banking a Piraeus Bank Romania. Pe ghiseul.ro, în prezent, sunt înregistrate un număr de doar 333 de primării, ceea ce nu este neapărat un lucru bun. Din aceste 333 de primării fac parte marile oraşe, primăriile marilor localităţi sunt înrolate.
Capital: Curtea de Conturi a publicat un document în care este precizat că, în perioada 2007-2016, Ministerul Comunicaţiilor a cheltuit aproximativ 19 milioane lei pentru 43 de studii privind fundamentarea strategiei eRomania, în urma căreia a rezultat un portal de 12 milioane euro, neactualizat şi nefolosit. Conducerea Ministerului Comunicaţiilor a demarat o anchetă privind modalitatea în care s-a ajuns aici?
Bogdan Cojocaru: Noi am moştenit aceste proiecte, eu nu pot răspunde pentru lucruri care s-au petrecut în trecut. Am citit documentul și împreună cu departamentele din subordinea MCSI am considerat că este necesar să contestăm acest raport.
Pot să vă spun însă că, în momentul de față, s-a schimbat logica de abordare a proiectelor, atunci când vorbim despre finanțare. Astăzi, proiectele sunt finanţate din bani europeni, digitalizarea instituţiilor locale sau centrale, proiect privind cloud-ul guvernamental construirea de infrastructură, totul este finanţat din fonduri structurale.
Capital: Dacă ar fi să facem un clasament, care sunt principalele trei proiecte ale MCSI?
Bogdan Cojocaru: Cel mai important punct pentru noi este scoaterea pe piaţă a noului Sistem Informatic Colaborativ pentru mediu performant de desfăşurare a achiziţiilor publice (SICAP), aplicaţie care înlocuieşte Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), finalizat cu succes. Un alt lucru foarte important este asumarea privind capitalizarea Poştei Române, al treilea este cel legat de digitalizarea instituțiilor, cetățeanul în centrul tuturor proiectelor.
Anul 2018 vrem să fie încheiat prin demararea proiectelor de tip cloud, dar și a proiectelor care vor duce la digitalizarea tuturor serviciilor din arcul central administrativ.
