Potrivit conținutului documentului publicat pe site-ul Consiliului Economic și Social, MJ a avizat favorabil Proiectul de Lege, dar a formulat o serie de obsevații importante pe marginea acestuia. Aceste observații privesc o serie de îngrijorări majore care au mai fost abordate atât în timpul procesului de consultare publică, cât și în diferite articole[ii][iii], și care au fost complet ignorate de către MTIC la elaborarea versiunii ușor revizuite a proiectului de act normativ publicată după încheierea etapei de consultare publică[iv] și transmisă spre a fi avizată de MJ și de către alte autorități relevante.

Observațiile MJ sunt prezentate pe scurt mai jos.

  1. Încălcarea principiilor statului de drept în lipsa unor criterii corespunzătoare de evaluare

MJ menționează posibila încălcare a principiilor legalității și al statului de drept stabilite prin articolul 1 alineatele (3) și (5) din Constituția României, ca urmare a lipsei unor criterii clare și obiective de evaluare în cadrul procedurii de autorizare.

Potrivit MJ, controlul jurisdicțional este o componentă esențială a statului de drept și nu poate fi exercitat în mod efectiv în lipsa unor criterii clare și obiective, având în vedere și faptul că actele administrative trebuie să fie motivate și că acest lucru nu este posibil în lipsa unor astfel de criterii.

MJ citează de asemenea Decizia nr. 152/2020 a Curții Constituționale[v], care la rândul ei face referire la decizii ale Curții Europeane a Drepturilor Omului privind importanța clarității și predictibilității legilor.

  1. Nerespectarea Setului Comun de Instrumente 5G

MJ mai menționează necesitatea de a respecta Setul Comun de Instrumente 5G[vi] cu privire la desfășurarea unei evaluări coordonate cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, pe baza unor criterii clare, atât de natură non-tehnică, cât și tehnică (cele din urmă fiind total ignorate de către inițiatorul Proiectului de Lege).

iii.            Lipsa studiilor de impact și a fundamentării soluției de politici publice adoptate

Cu privire la acest aspect, MJ a subliniat în special nevoia ca inițiatorul Proiectului de Lege să evalueze informații suplimentare cu privire la impactul acestuia asupra mediului de afaceri și a reamintit că, potrivit articolului 30 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, studiile de impact sunt obligatorii în cazul proiectelor de legi de importanță și complexitate deosebite.

Mai mult, adresa MJ citează Decizia Curții Constituționale nr. 153/2020, care menționează în mod expres nevoia de a justifica concluziile din expunerile de motive ale proiectelor de acte normative prin studii, cercetări, evaluări statistice și prin orice alte  tipuri de resurse care să susțină, în mod obiectiv, datele și concluziile care justifică intervenția de reglementare[vii].

  1. Necesitatea de a justifica de ce a fost aleasă soluția emiterii autorizațiilor de către Prim-Ministrul

În acest sens, MJ a subliniat că ar trebui să existe o justificare pentru desemnarea Prim-Ministrului în vederea emiterii autorizațiilor, în locul unui alt organ (colegial), având în vedere și prevederile Constituției și ale Codului Administrativ cu privire la atribuțiile PrimMinistrului. Într-adevăr, potrivit acestor acte normative, PrimMinistrul are un set diferit de atribuții decât emiterea de autorizații, precum:

  • conducerea Guvernului şi coordonarea activității membrilor acestuia;
  • prezintă Parlamentului rapoarte cu privire la aspect ce țin de politicile guvernamentale;
  • răspunde întrebărilor și interpelărilor venite din partea membrilor Parlamentului;
  • reprezintă guvernul la nivel national și international;
  • desemnează și demite anumiți oficiali publici;
  • contrasemnează decretele emise de către Președintele României.
  1. Efectele anticoncurențiale ale Proiectului de Lege

În acest sens, MJ consideră important să existe o evaluare realizată de către Consiliul Concurenței.

Concluzionând, apreciem că poziția Ministerului Justiției poate fi interpretată ca fiind în linie cu susținerile noastre anterioare[viii], și anume:

(a)             desi protecția rețelelor de comunicații electronice și a infrastructurii critice pentru a asigura securitatea și apărarea naționale este desigur de dorit (motiv pentru care credem că a fost avizat favorabil Proiectul de Lege de către MJ),

(b)             acest lucru trebuie, totuși, realizat doar în conformitate cu cadrul legal în vigoare, care include, printre altele, Constituția României, dreptul Uniunii Europene, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (motiv pentru care au fost făcute observații substanțiale de către MJ privind posibilele încălcări ale legii și ale Constituției de către Proiectul de Lege în forma sa actuală).

Prin urmare, se poate presupune, în mod rezonabil, că MTIC va analiza cu atenție observațiile MJ și că va decide să modifice în mod corespunzător Proiectul de Lege.

Totuși, dacă MTCI va decide să nu țină cont de aceste observații, ne putem aștepta de asemenea în mod rezonabil că, la momentul la care va fi în situația de a discuta adoptarea Proiectului de Lege în vederea trimiterii acestuia către Parlament, Guvernul României va lua în considerare  (i) aceste observații majore ale Ministerului Justiției, precum și îngrijorările cu privire la aceleași aspecte, exprimate de diferite părți interesate în timpul consultării publice, precum și (ii) concluziile Consiliului Europei,[ix] care a chemat statele membre să valorifice la maximum Setul Comun de Instrumente 5G, și în special să aplice restricțiile relevante cu privire la producătorii considerați a avea risc crescut nu mai în privința activelor importante, definite ca fiind critice și sensibile în evaluarea coordonată a riscurilor la nivelul Uniunii Europene.

Suplimentar față de cele menționate mai sus, și având în vedere recenta scrisoare a Comisiei Europene, prin care aceasta reamintește că, atunci când un proiect de lege include reglementări tehnice, inclusiv specificații tehnice, așa cum sunt definite de Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (“Directiva TRIS”), este obligatorie informarea Comisiei Europene cu privire la proiectul în chestiune, revine MTIC sarcina de a solicita Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri să notifice Direcția Generală a Comisiei pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri cu privire la conținutul Proiectului de Lege.

[i] Documentul poate fi accesat aici: https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2020/Lege-retele-5G.pdf

[ii] Alina Popescu, Cristina Crețu, “Provocări juridice în implementarea setului comun de instrumente 5G și posibilele efecte prejudiciabile asupra furnizorilor de comunicații electronice și asupra consumatorilor”, https://rlw.juridice.ro/17323/legal-challenges-in-implementing-the-5g-eu-toolbox-and-potential-damaging-effects-on-electronic-communication-providers-and-consumers.html, Alina Popescu, Cristina Crețu, “Proiectul de Lege privind autorizarea producătorilor de tehnologie 5g și efectele sale asupra concurenței: o provocare pentru operatorii de rețele mobile și pentru autoritățile de concurență”, https://ceelegalmatters.com/mpr-partners-maravela-popescu-asociatii/14549-the-romanian-draft-law-on-the-authorisation-of-5g-technology-manufacturers-and-its-effects-on-competition-a-challenge-for-mobile-operators-and-competition-regulators, propunerile și comentariile transmise de către Maravela, Popescu & Asociații în cadrul consultării publice, care pot fi accesate aici: https://1drv.ms/u/s!Ak1FWltxHJ2EiYhOsU85k1-sMJIEBA?e=yquf3R.

[iii] A se vedea comentariile transmise de către Asociația Operatorilor Mobili din România (“AOMR”), Consiliul Investitorilor Străini (“FIC”) și Clifford Chance Badea SPRL, care pot fi accesate aici https://1drv.ms/u/s!Ak1FWltxHJ2EiYhOsU85k1-sMJIEBA?e=yquf3R.

[iv] Documentul poate fi accesat aici: http://www.mt.gov.ro/web14/documente/acte-normative/versiuni_imbunatite/2020/proiect2020-09-02-173747.pdf

[v] Decizia Curții Constituționale nr. 152/2020.

[vi] „Securitatea cibernetică a rețelelor de tip 5G: setul comun de instrumente al Uniunii Europene pentru răspuns la riscuri” (“Setul de Instrumente 5G”).

[vii] Decizia Curții Constituționale nr. 153/2020.

[viii] Alina Popescu, Cristina Crețu, “Provocări juridice în implementarea setului comun de instrumente 5G și posibilele efecte prejudiciabile asupra furnizorilor de comunicații electronice și asupra consumatorilor”, https://rlw.juridice.ro/17323/legal-challenges-in-implementing-the-5g-eu-toolbox-and-potential-damaging-effects-on-electronic-communication-providers-and-consumers.html și Gelu Maravela, Ioana Ivașcu și Ada Pascu, “Când reglementările 5G afectează operatorii mobili – căi de atac legale în conformitate cu legislația națională și Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, https://www.lexology.com/library/detail.aspx?g=3162e080-f06d-4a95-a44f-4f113f8e63a9

[ix] Sursa informației: https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2020/10/02/european-council-conclusions-1-2-october-2020/.