Podcastul a prezentat modul în care ADR și proiectele implementate de ei au dus la dezvoltarea regiunii. Vasile Asandei, cu o experiență de peste 25 de ani în această instituție, a vorbit despre atragerea de fonduri și realizarea de investiții. Inițiativele ADR vizează multe domenii, de la infrastructură la antreprenoriat și cultură.
Finanțări uriașe după integrarea europeană
ADR este o agenție de dezvoltare, planificare și programare regională, care coordonează proiecte pentru evoluția regiunii nord-est. Majoritatea proiectelor implementate sunt finanțate din fonduri europene. Vasile Asandei a vorbit despre finanțare și cum sumele primite pentru proiecte s-au schimbat considerabil față de acum 25 de ani, când a început cariera sa în cadrul ADR.
„Diferențele sunt enorme. Aveam, spre exemplu, în 2001-2004, un program care se chema Dezvoltarea Regiunii de Nord-Est. Avea buget câteva sute de milioane de lei și era destinat finanțării firmelor private. După aceea am accesat fondurile PHARE de pre-aderare la UE și aveam 20 de milioane de euro, ceea ce ni se părea foarte mult.
În exercițiul 2007-2013 am avut un buget de 670 de milioane de euro. După ce am devenit parte a Uniunii Europene a crescut spectaculos. În perioada 2014-2020, bugetul a fost de 1,1 miliarde de euro, deci aproape s-a dublat. De asemenea, în programul 2021-2027 este de 1,75 miliarde de euro numai pe componenta de dezvoltare regională. Mai avem o componentă care ține de un program de sănătate în care mai avem 700 de milioane de euro, finanțat din FEDER, și pentru care suntem organism intermediar”, a precizat invitatul.
Absorbția de fonduri
Când vorbim de bani europeni, în spațiul public se discută despre absorbția fondurilor și incapacitatea României de a profita de toată suma primită. Directorul ADR a precizat că aceste afirmații sunt greșite. „În exercițiul 2007-2013 cred că am avut un grad de absorbție de 94 % pe programul operațional regional, care era un program național. Pe exercițiul anterior 2014-2020, depășim 100% pentru că au fost niște facilități acordate suplimentar de Uniunea Europeană. Cred că suntem undeva la 110 %”, a precizat invitatul.
Vasile Asandei a adus în vedere faptul că ar trebui să punem accent pe ideea de investiții. „Absorbția de bani europeni, după părerea mea, este un concept nepotrivit. Ne duce cu gândul la faptul că sunt niște bani care vin oricum și noi trebuie să-I absorbim. În realitate, avem acces la niște bani pe care trebuie să-i investim, deci trebuie să ne schimbăm puțin felul în care privim acești bani. Pe de altă parte, absorbția în termeni foarte tehnici înseamnă cereri de finanțare, cereri de plată trimise la Comisia Europeană și plătite. Este un proces foarte complicat și lung, în care trebuie să gândești programul, să gândești apelurile de proiecte, să faci ghidul, să le lansezi, să primești proiectele, să le evaluezi, să le contractezi, respectiv să facă licitații, să facă lucrări, să factureze și să vină la noi.
Măsurarea impactului
Deci absorbția este ultimul element dintr-un întreg proces. Spre exemplu, în exercițiu actual am văzut discuții legate de gradul de absorbție la nivel național. Noi avem acum 7 -10 % fonduri absorbite din politica de coeziune din exercițiul 2021-2027. Este doar o parte de informații. În fiecare săptămână, noi ne uităm câte proiecte s-au depus, câte au fost evaluate, câte au fost contractate și abia acela este elementul de absorbție”, precizează directorul ADR.
Invitatul a precizat că un aspect important care trebuie discutat atunci când vine vorba de fonduri este impactul. „Noi măsurăm acest impact la ADR Nord-Est. Avem tot felul de indicatori pe care îi urmărim foarte tehnici: câte locuri de muncă s-au creat, câți metri pătrați de clădiri au fost eficientizate energetic, câte școli am renovat sau am construit. Totuși, ne uităm la cum arată orașele astăzi și cum arătau în urmă cu 10 ani. Credeți-mă că diferența este colosală. Nu există oraș să n-aibă școală, spital, monument istoric, stradă, șină de tramvai, pe care să nu scrie Regio”, a afirmat invitatul.
Vasile Asandei a precizat că finanțări au mers și către renovarea monumentelor istorice, unde se regăsesc și biserici. „ Am finanțat monumente istorice în exercițiu 2014-2020 și înainte de 2014. Moldova este cunoscută ca un ținut al mânăstirilor și al monumentelor istorice. Finanțările au fost o șansă pentru multe biserici, care fiind construite de sute de ani, dispăreau, dacă nu exista posibilitatea de finanțare din bani europeni. Noi am refăcut în exercițiul 2014-2020 circa 35 de monumente istorice, circa 200 de milioane de euro. Europenii sunt foarte încântați să vină în regiunea de nord-est și să o viziteze, să găsească monumente frumoase, funcționale”, explică acesta.
Investiții verzi, o prioritate a Europei
De un deceniu, investițiile verzi au devenit o prioritate pentru Europa. Astfel, ADR a dezvoltat proiecte în această zonă.
„Avem două priorități, eficiența energetică în clădiri publice și private, este o mare nevoie în România și avem multe proiecte acolo, și spații verzi. Avem niște proiecte așa numite Bauhaus. Există un concept bauhaus care vine din cultura germană. Înseamnă că trebuie să facem niște proiecte care să arate bine, să fie frumoase și să fie cât mai prietenoase cu mediul. Să fie cât mai prietenoase cu tot felul de nevoi speciale ale oamenilor, să răspundă unei nevoi reale. Aceste proiecte bauhaus sunt mai recent introduse ca mod de finanțare în România. Noi am beneficiat de o consultanță din partea Băncii Mondiale. Mai este un aspect. Noi încercăm să-i educăm pe beneficiari, să-i ajutăm să se formeze. Am alocat niște bani pentru această componentă de formare. Și ce facem? Luăm din potențialii noștri beneficiari, îi ducem la cursuri”, a precizat acesta.
Legături cu Bruxelles
ADR Nord-Est este singura agenție regională din România care și-a deschis un birou la Bruxelles. „Fiind în Uniunea Europeană, ne-am spus că noi trebuie să fim în contact, să înțelegem ce se întâmplă acolo. Ne-am dus în vizită la Bruxelles și am văzut că regiunile din Europa au reprezentanțe la Bruxelles. Inițial am trimis un om acolo. Astăzi, am ajuns să avem un birou de șapte oameni care au mai multe obiective. Să ne reprezinte în diverse structuri asociative sau în dialogul cu Comisia Europeană. Asta face să fim prezenți în multe locuri. Suntem destul de cunoscuți la Bruxelles. Putem să ajutăm instituțiile din regiune și avem câte un om pentru fiecare județ care este în dialog cu ele. Ajută instituțiile să-și găsească parteneri, să aplice pe finanțe direct la Bruxelles, să-și dezvolte un proiect pe diverse programe”, a explicat directorul general ADR.
Întregul podcast poate fi urmărit AICI.
