Meciul Iasi-Bacau paraseste ringul politic

spatii verzi, curatenie. Fara a gresi deloc, putem spune ca bulevardul principal din Bacau arata la un nivel la care multe orase din Romania doar viseaza. Pentru cine opreste insa masina si se avanta pe strazile laturalnice, imaginea se schimba. Fatadele nu mai sunt asa de vopsite, drumurile nu mai sunt la fel de bune, iar curatenia nu mai este aceeasi. Aceasta este una dintre imaginile care reflecta poate cel mai bine situatia din intreg judetul Bacau, polul de influenta politico-economica din

spatii verzi, curatenie. Fara a gresi deloc, putem spune ca bulevardul principal din Bacau arata la un nivel la care multe orase din Romania doar viseaza. Pentru cine opreste insa masina si se avanta pe strazile laturalnice, imaginea se schimba. Fatadele nu mai sunt asa de vopsite, drumurile nu mai sunt la fel de bune, iar curatenia nu mai este aceeasi. Aceasta este una dintre imaginile care reflecta poate cel mai bine situatia din intreg judetul Bacau, polul de influenta politico-economica din regiunea Moldovei in perioada fostei Puteri. In rivalitatea nascuta intre Iasi si Bacau pentru titlul neoficial de „capitala economica“ a Moldovei totdeauna s-a adus in discutie gradul de dezvoltare net superior al celui de al doilea.„Iasiul este capitala Moldovei. Capitala economica este insa Bacaul, care este foarte puternic industrializat. Spre deosebire de Iasi, are unitati economice in toate ramurile din economia Romaniei, de la petrol si pana la constructia de avioane“, spune Viorel Hrebenciuc, fostul presedinte al Partidului Social Democrat Bacau. Si intr-adevar, datele statistice sunt net in favoarea Bacaului. Cu un efectiv de salariati de 130.000 de persoane, Bacaul realizeaza o productie industriala de 55.600 miliarde lei si exporturi de 483,78 milioane euro. Iasiul, desi are aproape 160.000 de salariati, are o productie industriala de 28.000 miliarde lei si exporturi de doar 261,58 milioane euro. Concurenta dintre cele doua judete pare prin prisma acestor cifre cel putin inegala. La o privire mai atenta insa, lucrurile capata o alta lumina. Din cele peste 55.600 miliarde, cat este valoarea productiei industriale, doar 13.472 miliarde provin din orasul Bacau, care este capitala judetului, si aproape 32.500 de miliarde de la orasul Onesti. Principalii agenti economici din Onesti sunt Rafo si Carom, implicate in o multime de scandaluri cu iz politic legate de datorii neplatite la bugetul de stat. Mai mult, Bacaul are o balanta comerciala negativa, cu importuri care depasesc 671 milioane de euro, cea mai mare parte a acestora provenind din importurile de titei pentru rafinaria din Onesti. In plus, exista o diferenta intre miliardarii celor doua orase. Daca la Iasi acestia au acumulat averi de pana in 30 milioane de dolari, la Bacau sumele au fost cu mult mai mari. In vreme ce afacerile iesenilor au crescut incet, in timp, bacauanii s-au ridicat mai repede castigand si mai multe contracte de stat.Industrializare mai puternica si influenta politica a filialei locale a fostului partid de guvernamant au propulsat rapid judetul in fata Iasiului. Avantajele au disparut insa imediat dupa schimbarea Puterii, atat cea locala, cat si la nivelul intregii tari. In vreme ce mediul de afaceri bacauan pare tarat de vechile cutume din timpul guvernarii PSD, cel din Iasi arata mult mai proaspat. La Iasi, investitiile straine sunt mai prezente, se vad destul de usor investitiile in centre comerciale sau restaurante. Un studiu recent arata ca, in fiecare luna, companiile iesene cumpara publicitate in ziarele locale, in medie, in valoare de aproximativ 50.000 de euro. La Bacau valoarea se apropie de 10.000 de euro. „Este adevarat, insa tineti cont de faptul ca la Iasi sunt peste zece publicatii locale, in vreme ce in Bacau sunt doar trei“, spune Viorel Hrebenciuc. Bacaul incepe insa sa isi revina dupa momentul schimbarii regulilor jocului, din noiembrie 2004. „A fost un oras inchis. Lucrurile s-au schimbat. Nu sta judetul in doua-trei firme care au facut afaceri cu statul“, spune Romeo Stavarache, primarul Bacaului. Noile autoritati spun ca au demarat deja negocieri cu mai multi investitori straini dispusi sa investeasca in judet. Este vorba, in primul rand, de intrarea unor lanturi de magazine si de deschiderea unui centru comercial de tip mall. „Pana in noiembrie se va deschide primul magazin Billa. In plus, in urmatorii trei ani vom demara proiecte de infrastructura de peste 200 milioane euro, pentru care avem deja finantari“, explica Stavarache. In oras, impozitele si taxele locale s-au diminuat cu 40%, in timp ce incasarile au crescut cu 10%.