"Împovărarea fiscală din Grecia, inclusiv contribuţiile reale pentru asigurări sociale, era de 34,2% din PIB în 2013, mult sub media din zona euro şi din Uniunea Europeană, în ciuda unor majorări în ultimii ani", a declarat Draghi în scrisoarea către parlamentarul elen Kostas Hrisogonos, citat de MarketWatch.

Hrisogonos este membru al partidului de extremă stânga Syriza, formaţiune care a câştigat alegerile legislative de duminică şi a cărei campanie electorală a fost clădită în jurul nemulţumirii populaţiei privind măsurile de austeritate impuse prin programele financiare semnate cu BCE, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Syriza promovează o politică anti-austeritate, leaderul partidului Alexis Tsipras dorind o restructurare a datoriei suverane a Greciei, datorie care, în prezent, reprezintă 177% din PIB şi se ridică la peste 312 miliarde de euro.

Scrisoarea, datată 15 ianuarie, a fost publicată pe site-ul BCE la câteva ore după anunţarea rezultatului alegerilor.

În document, Draghi explică rolul creditorilor externi în supravegherea programelor de asistenţă financiară acordate Greciei, spunând că scopul Troicii este de a ajuta statul elen să obţină stabilitate financiară şi economică.

Programul de reforme din Grecia "a inclus diferite reforme menite să îmbunătăţească structura fiscală şi sistemul de taxe în general, precum şi măsuri destinate eficientizării administrării fiscale şi combaterii evaziunii", a spus Draghi.

Guvernul grec a accesat un împrumut în valoare de 240 de miliarde de euro de la Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, pe fondul crizei financiare din 2010, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată a Greciei.

Christine Lagarde, directorul FMI, a afirmat luni că Grecia trebuie să respecte regulile zonei euro şi a exclus posibilitatea ca ţara să fie tratată diferit faţă de celelalte state membre, subliniind că guvernul grec trebuie să continue reformele structurale pe care s-a angajat să le adopte.

Tot luni, Benoît Coeuré, membru în Consiliul Guvernatorilor al BCE, a declarat că noul executiv de la Atena va trebui să respecte angajamentele de plată ale Greciei, dar nu a exclus discuţii privind o posibilă extindere a scadenţelor împrumuturilor.

Coeuré a subliniat că cea mai mare parte a datoriei Greciei este către statele din zona euro, Franţa şi Germania având de recuperat aproximativ 100 de miliarde de la statul elen.

Te-ar putea interesa și: