Turnătoria securității, înlocuită cu turnătoria financiară

Noua propunere a ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, privind combaterea evaziunii fiscale a stârnit controverse. În opinia profesorului Mircea Coşea, măsura care vizează recompense pentru cetățenii care denunță angajatorii evazioniști, este oribilă.

„Toți cei care au cunoștință de fapte de evaziune fiscală sau chiar salariații, dacă au cărțile de muncă și se face doar plata parțială pe carte de muncă, vor putea, începând cu aprilie sau mai, să vedem cum vom termina acest sistem de avertizare anonimă a faptelor de evaziune fiscală, vor putea să fie liniștiți că nu vor mai dormi bine cei care fac fapte de evaziune fiscală”, a spus ministrul Finanţelor.

Propunerea face parte din eforturile guvernului de a crește veniturile la bugetul de stat, în special pentru finanțarea creșterii pensiilor.

Mircea Coșea a comparat „turnătoria fiscală” cu practicile de delațiune din perioadele anterioare, considerând-o o încălcare a normelor de bază ale civilizației și moralității. Analistul economic a făcut referire la experiențe istorice similare din Italia, subliniind că astfel de practici au condus la schimbări politice majore și reforme în gestionarea finanțelor publice.

„Mi de pare ceva oribil pur şi simplu. Ideea asta a mai fost propusă de cineva în România, un fost ministru de Finanțe care e acum pe la Banca Națională.

A fost o discuție clară atunci și s-a ajuns la concluzia că este un lucru oribil ca delațiunea, turnătoria securității să o înlocuim cu turnătoria financiară. Mi se pare oribil. S-a întâmplat în Italia lucrul asta prin anii 50-60.

Deci atunci această metodă, pâra pe care vecinii trebuiau să o facă pentru că cel de lângă el nu-și plătise impozitul sau își cumpărase mașina prea scumpă pentru veniturile lui, a devenit unul dintre motivele unei adevărate schimbări politice în Italia, o reformă importantă a gărzii financiare, a ANAF-ului italian”, a declarat analistul economic.

Disperarea e mare la ministerul de Finanțe condus de Marcel Boloș

Coşea a subliniat că această propunere contravine principiilor moralei creștine, menționând trecutul ministrului Marcel Boloș ca preot. El a interpretat această măsură ca un semn de disperare din partea Ministerului de Finanțe.

Pe de altă parte, el sugerează că guvernul ar trebui să se concentreze pe metode mai tradiționale și etice de reglementare a deficitului, cum ar fi un buget bine gândit și o relație de parteneriat cu contribuabilii.

Analistul a spus că „pâra aceasta, turnătoria nu e bună. Se zice că ministrul de Finanțe este preot la bază. Cred că morala creștină nu permite așa ceva!”

„Dacă domnul preot ministru Boloş a recurs la o astfel de măsură, înseamnă că e disperare mare la Ministerul de Finanțe, înseamnă că au ajuns să practice sau să propună astfel de metode, pentru că practic nu au nicio posibilitate de reglementare a deficitului prin metode adevărate, tehnice, așa cum se întâmplă în toată lumea, printr-un buget gândit corect și printr-o relație cu cei care plătesc impozite și taxe, repet, de parteneriat, nu de poliţie”, a mai spus profesorul Mircea Coşea, analist economic, la Antena 3 CNN.

Pe de altă parte, ministrul Marcel Boloş anunța anterior că obiectivul bugetului de stat pe anul viitor este orientarea către investiţii şi asigurarea de alocări corespunzătoare pentru marile servicii publice – Sănătatea şi Educaţia.

El a spus că „e un buget pe care încercăm să-l orientăm spre investiţii, acesta este obiectivul pe care ni-l propunem pentru anul 2024”. Iar în ceea ce priveşte marile servicii publice, Sănătate şi Educaţie, „acestea rămân în continuare cu alocări bugetare care să le permită modernizarea, digitalizarea, cât şi implementarea de investiţii consistent”.