Cei mai mari producători de medicamente cu fabrici în România sunt următorii, în ordinea cifrei de afaceri pe 2011 (potrivit Cegedim):
Terapia Ranbaxy (Cluj, 80,5 mil. euro), Actavis (Bucureşti 77,9 mil.euro), Antibiotice (Iaşi, 64,5 mil. euro), Labormed  (Bucureşti, 53,7 mil.euro), Zentiva (50,3 mil. euro), Biofarm (23,2 mil.euro), Gedeon Richter (5,8 mil. euro), Infomed Fluids, (5,8 mil. euro), Europharm (4,1 mil. euro), Arena (3,4 mil. euro), Helcor (3,1 mil. euro), Sintofarm (2,5 mil. euro), Magistra Constanta (2,4 mil euro), Ropharma (2,1 mil. euro), Vim Spectrum (2,1 mil. euro) si Laropharm (1,8 mil. euro).
Chiar dacă fabricile autohtone produc peste 2.500 de medicamente anual, în topul celor mai vândute medicamente din România se află produse de import şi mai puţin medicamente din producţia autohtonă, pentru afecţiuni precum cancer, boli cardiovasculare, boli psihice, dureri şi răceli.
Un alt mare inamic al producătorilor de medicamente este taxa clawback, care continuă să însemne între 15% şi 30% din afacerile acestora şi care i-a pus pe o linie moartă pe aceştia, spunea în urmă cu puţin timp Dragoş Damian, preşedintele producătorului clujean de medicamente Terapia Ranbaxy şi totdată al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România. Producătorul clujean a scos aproximativ 25 de produse din portofoliu şi din fabricaţie, după ce a tras linie şi a văzut că produsele nu mai sunt rentabile dacă plăteşte taxa clawback pentru ele.  Potrivit acestuia, dacă în 2007, medicamentele fabricate în România însemnau cam 60% din volum, în 2011 au ajuns la sub 40%.
Exporturile paralele, ajunse acum la 1,5 miliarde de euro (30-40% din piaţa farmaceutică locală), sunt o sursă de cash pentru cei implicaţi în acest fenomen, binevenită atunci când termenele de plată au ajuns la un an, iar taxa clawback este la rândul ei la circa 15% din vânzările companiilor.

Te-ar putea interesa și: