​Ludovic Orban a acuzat, joi, Curtea Constituțională că adoptă multe decizii care sunt contrare intereselor fundamentale ale României, susținând că „trebuie schimbați politrucii” din CCR. Premierul a calificat drept „abracadabrantă și o încălcare flagrantă a Constituției” decizia CCR privind legea potrivit căreia Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare.

Reacția lui Ludovic Orban

”Din punctul meu de vedere 6 decembrie este data constituţională şi legală. Noi am stabilit alegerile în data de 6 decembrie în baza prevederilor constituţionale şi în baza legislaţiei aflată în vigoare în momentul la care am stabilit data de 6 decembrie. Aduc aminte că mandatul actualului Parlament expiră pe data de 20 decembrie, a trebuit să respectăm prevederea constituţională care spune că preşedintele trebuie să convoace în maximum 20 de zile de la data alegerilor Parlamentul nou ales. Deci singura dată care era conformă cu prevederile legale era data de 6 decembrie. Prelungirea mnadatului actualului Parlament nu se poate face în orice condiţii”, a declarat Orban, la Digi24, joi seară.

Orban a mai declarat că deciziile Curţii Constituţionale a României (CCR) sunt abracadabrante şi că aceasta încalcă chiar Constituţia ţării.

”Daţi-mi voie să spun câteva cuvinte despre decizia Curţii Constituţionale care mi se pare abracadabrantă, mi se pare o încălcare flagrantă a Constituţiei de către organismul care trebuie să fie paznicul Constituţiei. Aşa ceva, vă mărturisesc, trebuie schimbat ceva, nu se mai poate aşa. Trebuie schimbată componenţa Curţii Constituţionale, trebuie eliminaţi politrucii de acolo, trebuie să intre numai magistraţi cu carieră serioasă în spate, nu oameni care au făcut politică şi sunt numiţi acolo ca să răspundă la comenzi politice. ca să nu spun că multe din deciziile alea vin împotriva intereselor fundamentale ale României. Vă dau numai decizia legată de lipsirea autorităţilor sanitare şi a Guvernului de orice mijloc de a opri răspândirea virusului care a provocat o creştere, cea mai spectaculoasă creştere a numărului de cazuri. În săptămâna de dinainte de decizie aveam 370 de cazui în medie pe zi în săptămâna anterioară şi am sărit la în jur de 1.300 de cazuri la momentul la care s-a adoptat legea în perioada aia de 21 de zile în care a fost vid legislativ şi noi practic nu am putut să luăm nicio măsură, nici privitoare la persoanele diagnosticate pozitiv, nici privitoare la persoanele de contact pentru care se dispune carantinarea la domiciliu şi alte măsuri”, a declarat Orban.

Anunțul premierului Orban

El a precizat că Guvernul a atacat legea prin care Parlamentul își arogă dreptul de a stabili data alegerilor, în condițiile în care parlamentarii nu răspund pentru votul lor sau opiniile politice.

„Ce se întâmplă dacă o majoritate nu pune pe ordinea de zi proiectul de lege privind data alegerilor. Care e interesul unui parlamentar? Să-și prelungească mandatul. Noi am atacat și Curtea se pronunță pe valabilitatea Hotărârii de Guvern, o asemenea inepție nu am văzut în viața mea. De ce? Că dă ordine Iordache către Dorneanu”, a mai spus Orban.

Parlamentul are deplina competenţă de a stabili data alegerilor printr-o lege ordinară sau organică, după caz, în funcţie de decizia politică de a organiza alegeri în interiorul mandatului Camerelor sau în termenul de 3 luni consecutiv expirării acestuia, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a respins contestația președintelui Klaus Iohannis pe această temă.

Preşedintele Klaus Iohannis şi Guvernul au depus o sesizare asupra Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016. Pe 17 august, şeful statului a sesizat CCR, solicitând să constate că acest act normativ este neconstituţional în ansamblul său. CCR a respins însă această sesizare în 29 septembrie.

„Având în vedere cele expuse, rezultă că Parlamentul are deplina competenţă de a stabili data alegerilor printr-o lege ordinară sau organică, după caz, în funcţie de decizia politică de a organiza alegeri în interiorul mandatului Camerelor sau în termenul de 3 luni consecutiv expirării acestuia. În lipsa unei legi de stabilire a datei alegerilor parlamentare, acestea pot avea loc doar în interiorul duratei mandatului de 4 ani al Camerelor, alegerile organizându-se la termen, pe când, în condiţiile unei asemenea legi, se pot organiza alegeri parlamentare atât la termen, cât şi peste termen, decizia politică în acest sens aparţinând în exclusivitate Parlamentului”, se arată în motivarea CCR care a fost publicată vineri.

De notat că judecătorul Daniel Morar a formulat o opinie separată, în care afirmă că „sesizările formulate de Președintele României și de Guvern trebuiau admise” astfel încât să se constate „neconstituționalitatea dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016”.

Potrivit motivației CCR, „dacă Parlamentul apreciază că există incertitudini cu privire la organizarea alegerilor în cadrul acestui termen (de 4 ani) datorată situaţiei din ţară, are obligaţia constituţională de a retrage, în mod temporar, competenţa acordată Guvernului, asumându-şi astfel şi decizia politică de a organiza alegerile după expirarea mandatului, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice din ţară”.