UPDATE

„Comisia Europeană lucrează în parteneriat oficial permanent cu autoritățile române în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a răspunde cerințelor din Regulamentele europene”, transmite Ministerul Fondurilor Europene ca urmare a unor informații vehiculate în spațiul public de politicieni români aflați în proces de negociere a funcțiilor politice.

Regulamentele care stau la baza construcției documentului strategic PNRR au suferit modificări față de propunerea inițială cunoscută opiniei publice, amendamentele aduse de Consiliu și de Parlamentul European impunând noi condiții pe care țările membre trebuie să le aibă în vedere.

În acest context, Comisia Europeană sprijină demersurile statelor care se află deja în stadii avansate de construcție a propunerii care stă la baza Mecanismului de Redresare și Reziliență, printre care se numără și România.

„Colaborarea permanentă cu Comisia Europeană și dialogurile video pe care le purtăm conform calendarului agreat reprezintă un proces constructiv natural, nicidecum <<critici>> cum pot fi denumite populist de unii politicieni români al căror mandat la Bruxelles este sprijinirea dezvoltării României.

În mod evident, scopul comun – nu doar al României ci al întregii Comunități europene – nu este de a critica Planurile de Redresare și Reziliență propuse de statele membre, ci de a le aproba în cel mai scurt timp în forma optimă posibilă, pentru ca măsurile să poată produce efectele scontate”, detaliază ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, culisele negocierilor pe care România le poartă cu Comisia europeană.

Articole de presă care încearcă să inducă opiniei publice puncte de vedere divergente exprimate în nume personal fără o asumare la nivel instituțional au fost semnalizate și în alte state membre, în special în Italia, fără ca acestea să reprezinte în fapt poziția oficială a Comisiei Europene.

În acest context și pentru corecta informare a opiniei publice, Ministerul Fondurilor Europene precizează că până în prezent numai două state membre al UE au transmis o formă integrală detaliată a Planului Național de Redresare și Reziliență.

România, înțelegând importanța strategică și oportunitatea istorică a acestui demers, a transmis deja Comisiei primele opt componente care respectă cerințele impuse, următoarele capitole urmând a fi transmise conform calendarului agreat și în urma procesului de consultări publice. „România se situează astfel în avangarda demersului european. Similar am procedat și cu transmiterea în premieră a Acordului de Parteneriat 2021-2037 și a viitoarelor Programe Operaționale, înainte de începerea efectivă a următorului exercițiu financiar.

O premieră istorică pentru țara noastră, care se poate traduce prin luni de zile, dacă nu ani, salvați în folosul absorbției eficiente a banilor europeni”, explică ministrul fondurilor europene.

În prezent, Comisia Europeană lucrează la nivel tehnic cu autoritățile române pentru a analiza fezabilitatea reformelor și investițiilor propuse prin PNRR, din perspectiva cerințelor Fondului pentru Redresare și Reziliență (FRR), în baza draftului de Regulament și a pozițiilor enunțate de Comisie.

Amendamentele aduse de Parlamentul European sunt negociate în trialog, România având ca obiectiv obținerea unui acord până la finalul anului 2020. Drept urmare, Ministerul Fondurilor Europene își exprimă încrederea că acest demers de importanță națională nu va fi folosit în negocieri politice de moment, încurajând totodată mass media să se informeze direct din sursele oficiale instituționale la nivel național sau european

ȘTIREA INIȚIALĂ

Comisia Europeană a criticat dur documentul oficial trimis de guvernul Orban pentru atragerea celor 30 de miliarde de euro de la UE pentru relansarea economică.

Comisia a reproșat guvernului că Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu prevede nici o reformă serioasă în domenii precum digitalizarea, protecția mediului, sustenabilitatea economică sau educația.

Decizia finală va fi luată în luna aprilie 2021

Guvernul Orban a trimis Comisiei Europene programul în plină campanie electorală, folosindu-l și pe plan intern pentru a promova investițiile promise în infrastructură.

PNRR vizează cheltuirea celor 30 de miliarde de euro din programul NextGeneration EU, bani ce reprezintă atât granturi nerambursabile, cât și împrumuturi la dobânzi extrem de mici.

PNRR listează sute de proiecte de șosele, autostrăzi, planuri de împădurire și desecare, metrou în București și Cluj, 7 depozite regionale pentru stocurile de medicamente, 100 de subunități de pompieri noi, 3 spitale noi, investiții în rețeaua de transport de energie, rețele de gaze, rețele de apă și canalizare, irigații.

Programul nu prevede nici o reformă substanțială în domeniile digital, schimbări climatice educație și echilibru macroeconomic.

Or, Comisia Europeană a cerut explicit în criteriile oficiale de acordare a acestor sume ca statele membre să prezinte pentru finanțare proiecte care respectă în mod prioritar aceste reforme.

Decizia finală a Comisiei Europene privind aprobarea planurilor naționale va fi luată în luna aprilie 2021, iar până atunci au loc negocieri cu fiecare stat membru în parte.

Guvernul trebuie să refacă programul

Comisia Europeană a cerut guvernului să refacă programul inițial, dar în acest moment există un blocaj din cauză că România are un guvern interimar, iar formarea noii coaliții de guvernare nu e finalizată, scrie g4media.ro, citând surse politice.

Legat de PNRR, fostul premier Ludovic Orban a declarat că suntem pe punctul de a intra în cea mai prolifică perioadă de la aderarea la Uniunea Europeană, deoarece vom beneficia de cel mai mare pachet de sprijin financiar pe care l-am avut vreodată la dispoziţie.

”Suntem pe punctul de a intra în cea mai prolifică perioadă a ţării noastre de la intrarea în UE. Ţara noastră va beneficia de cel mai mare sprijin financiar pe care l-a avut vreodată la dispoziţie.

Preşedintele Klaus Iohannis a realizat o performanţă fără precedent în cadrul unor negocieri extrem de dificile, reuşind să asigure României un suport financiar consistent, care va fi un motor de dezvoltare care să permită României să realizeze saltul în dezvoltare de care are nevoie şi să îşi ocupe locul în rândul naţiunilor dezvoltate ale Europei”, a declarat Orban, la lansarea documentului.