Chaoul, care a consiliat guvernul în discuțiile sale cu Fondul Monetar Internațional, a demisionat în iunie 2020, după ce Libanul nu a reușit să facă reformele necesare și astfel a se califica pentru asistența FMI. “Acesta nu este guvernul bun pentru viitorul Libanului”, a spus Chaoul pentru CNBC.

“Este clar că vechiul model de afaceri, vechiul model de guvernanță din Liban a eșuat complet”, a adăugat Chaoul.

Impas guvernamental

Libanul se confruntă cu cea mai gravă criză economică și politică după sângerosul război civil din anii 1975-1990. Moneda sa și-a pierdut 90% din valoare în ultimele 18 luni pe piața informală, iar inflația a ajuns la 400%.

Țara a fost puternic afectată de pandemie, cu peste 533.000 de cazuri și mai mult de 7.500 de decese. Doar 7% din populație a primit vaccinul până în prezent.

Subvențiile pentru produsele esențiale, cum ar fi medicamentele, alimentele și combustibilul, încep să fie retrase, pentru a restabili rezervele străine în scădere.

Țara mediteraneeană de aproape 7 milioane are în prezent al treilea prim-ministru desemnat într-un an, după ce Hasan Diab și-a dat demisia în urma exploziei devastatoare din 2020, din portul Beirut. Succesorul său, Mustapha Adib, a demisionat o lună mai târziu.

Criză imensă în Liban

Fondul Monetar Internațional afirmă că Libanul nu va ieși din criza economică până când nu se va forma un nou guvern care să înceapă reformele de lungă durată. Analiștii libanezi spun însă că sunt ținuți ostatici de o clasă politică coruptă și este nevoie de ajutor extern pentru a crea condiții care să readucă țara de pe marginea prăpastiei.

Riad Salameh, guvernatorul băncii centrale a țării, se confruntă cu acuzații de corupție în Franța, pentru investiții străine, și este cercetat de procurorii elvețieni pentru delapidare și spălare de bani la Banca Libanului.