Respingerea legii sănătăţii ar putea fi impusă cu cinci voturi contra patru de Curtea Supremă a SUA, toţi reprezentanţii numiţi de republicani urmând să facă front comun împotriva proiectului, arată Bloomberg, prezentând stadiul dezbaterii în cea de-a doua din cele trei zile dedicate discuţiilor pe marginea acestui subiect. Cazul este considerat unul istoric, fiind al doilea ca importanţă după dezbaterile privind constituţionalitatea măsurilor din programul "New Deal", iniţiat de preşedintele Franklin D. Roosevelt în anii 30.

Judecătorul Anthony Kennedy spune că măsurile în domeniul sănătăţii sunt diferite de alte cazuri în privinţa cărora curtea a trebuit să se pronunţe pentru că obligă indivizii "să facă" ceva, sub ameninţarea sancţiunilor, în condiţiile în care constituţia americană consfinţeşte doar drepturi negative, respectiv libertăţi care nu pot fi îngrădite de stat sau de alţi cetăţeni. O astfel de obligaţie, consideră Kennedy "schimbă relaţia dintre guvern şi individ în mod fundamental".

Legea iniţiată de preşedintele Barack Obama ar extinde acoperirea asigurărilor de sănătate la 32 milioane de oameni, ridicând un sector care reprezintă 18% din economia americană. Curtea nu a mai întors din drum măsuri cu un astfel de impact din 1930, când a respins mai multe părţi din New Deal, pachetul de programe economice iniţiat de Roosvelt după Marea Depresiune. Curtea ar putea lua o decizie în iunie, potrivit Bloomberg, cu câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie. Respingerea legii sănătăţii ar oferi muniţie competitorilor republicani ai actualului preşedinte, care s-au prununţat împotriva actului normaticv, la fel ca şi mare parte din populaţie.

Administraţia Obama ar avea nevoie de votul a cel puţin unul din cei cinci judecători numiţi de republicani pentru ca legea să nu fie respinsă de completul de nouă judecători. Patru dintre ei au formulat deja obiecţii şi l-au întrerupt în mod repetat pe reprezentantul administraţiei Obama, Donald Verrilli, trimis să susţină proiectul legii în faţa curţii. Judecătorul John Roberts a punctat, printre problemele reformei sănătăţii, că aceasta "va obliga oameni care nu vor avea niciodată nevoie de servicii medicale pediatrice sau de maternitate să participe la piaţă", iar judecătorul Kennedy a arătat că piaţa asigurărilor de sănătate are câteva particularităţi, inclusiv modul nemaiîntâlnit în alte industrii în care tinerii pot afecta ratele asigurării şi costul furnizării de servicii medicale. Pentru judecătorul Samuel Alito, obligativitatea asigurării medicale şi sancţiunile impuse celor care nu se conformează ridică o altă problemă: "subvenţiile uriaşe" pe care oamenii tineri şi sănătoşi, care nu vor să se asigure, vor trebui să le plătească pentru cei care au nevoie de îngrijire medicală. El a citat o estimare potrivit căreia astfel de cetăţeni consumă în medie servicii medicale de doar 854 de dolari pe an, în timp ce costul asigurării ar ajunge la 5.800 de dolari pe an în 2016.  Spre deosebire de statele europene, principiul solidarităţii sociale impuse cu forţa ridică, în SUA, probleme de constituţionalitate.

Chiar şi judecătorii nimiţi la Curtea Supremă de Partidul Republican, precum Ruth Bader Ginsburg, au arătat că încercarea administraţiei de a ajuta cetăţenii neasiguraţi are un neajuns: "problema este că obligă restul oamenilor să plătească pentru aceasta".      

La argumentele reprezentantului administraţiei Obama care justifica obligaţiile impuse cetăţenilor prin necesitatea de a rezolva probleme fundamentale în sistemul de sănătate şi în economie, judecătorul Antonin Scalia a arătat că, folosind astfel de argumente, Congresul ar putea obliga oamenii să cumpere şi broccoli. "Guvernul federal nu trebuie să aibă toate puterile. Trebuie să fie un guvern cu puteri limitate", a arătat Scalia.

În timp ce judecătorii ascultau două ore de argumente pro şi contra reformei, sute de oponenţi ai legii s-au adunat în faţa Curţii, afişând pancarte cu mesaje de genul "O mare minciună" sau "Obamacare trebuie să dispară"