Grupul Partidului Popularilor Europeni (PPE) va fi reprezentant în ședință de joi de europarlamentarul PNL Marian-Jean Marinescu, anunțul fiind făcut chiar de euroales. Liberalul a adăugat că va susține, la Conferința Președinților, ca echipa de negociere a PE să fie formată din trei persoane. „Voi reprezenta PPE in Conferința președinților de mâine dimineața (joi – n.r.), când se va decide cine va face parte din echipa de negociatori a Parlamentului European pentru desemnarea, în urma negocierilor cu Consiliul, a viitorului procuror șef al Parchetului European”, a scris Marian-Jean Marinescu, miercuri seară, pe Facebook.

România nu va face parte din echipa celor trei ambasadori care vor reprezenta Consiliul UE la negocierile cu PE pentru numirea şefului Parchetului European, procedura referindu-se la trei state ce vor deţine Preşedinţia rotativă. Când un candidat are aceeaşi naţionalitate ca unul din statele ce îşi deleagă un reprezentant la negocieri, regulamentul Consiliului UE prevede că următorul stat membru ce va deţine Preşedinţia va trimite un ambasador în locul celui de dinainte. Prin urmare, din partea Consiliului vor fi prezenți la negocieri reprezentanții Finlandei, Croației și Portugaliei, următoarele președinții ale Consiliului care nu au candidați pentru Procurorul European, a declarat, Romain Sadet, reprezentant al Biroului de Presă al Consiliului UE.
Cu doar câteva zile în urmă, au apărut informații că la Bruxelles se vorbește despre posibilitatea reluării procedurii în cazul alegerii procurorului șef european. Informația a fost făcută public de către Gabriela Zoană, europarlamentar PSD.
”Am fost abordată de către eurodeputaţi din diferite formaţiuni şi grupări politice în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în cazul votului din Comisiile LIBE şi CONT pentru funcţia de procuror şef european şi constat, în urma discuţiilor pe care le-am avut, o asemănare izbitoare cu ce s-a întâmplat în cazul Brexitului.

Astfel, la fel ca şi în cazul referendumului pentru Brexit, abia după vot, care a fost unul extrem de strâns, atât cei care au votat, dar şi cei care au absentat de la procedura din comisii, au realizat ce s-a întâmplat de fapt. La fel ca şi la referendumul pentru Brexit, acum există voci care solicită o reluare a procedurii, avându-se în vedere atât absenţele membrilor titulari din fiecare comisie, dar şi faptul că unul dintre candidaţi nu îndeplinea condiţiile pentru a candida pentru o asemenea funcţie.
Acum există mai multe posibilităţi în ceea ce priveşte procedura desemnării procurorului şef european – există şi posibilitatea reluării procedurii sau amânarea pe termen nedefinit a nominalizării, mai ales că votul din Consiliu a fost unul care nu a coincis cu votul din Comisii”, a zis Gabriela Zoană.
”În orice caz, prevăd că Laura Codruţa Kovesi va avea soarta Brexitului – amânarea oricărei decizii în ceea ce o priveşte, cel puţin până la instalarea noului Parlament. Nu înţelege nimeni de ce se doreşte a se face nominalizarea acum, de către actuala formulă a Parlamentului, mai ales că în luna mai urmează să aibă loc alegerile europarlamentare care vor schimba cu siguranţă şi echilibrul de forţe din Parlamentul European, dar şi opinia acestei instituţii în legătură cu prezenţa între candidaţi a unei persoane controversate cel puţin din punct de vedere al imaginii în ţara de provenienţă”, a mai spus europarlamentarul PSD.
Conferința Președinților are loc după ce în urma unui vot secret, Comisia LIBE a Parlamentului European a selectat-o pe Laura Codruţa Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european.
Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi -26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) -22 voturi, iar Andrés Ritter (Germania)- 1 vot. Kovesi a fost preferată şi în Comisia CONT cu o zi înainte.
Parchetul European, care ar urma să fie operaţional în 2020, va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste.

Te-ar putea interesa și: