JAPONEZ stabilit în România: A venit dintr-un oraș cu 13 milioane de locuitori să locuiască la Pitești

De la Tokyo la Pitești nu pare să fie distanța așa de mare. Sau, mai bine zis, nu atât de mare cât să împiedice un japonez să vină și să se stabilească în România. Și cu toate astea, ce l-a determinat pe Takashi Kimura, un japonez de 35 de ani, să străbată mai mult de 8.000 de km să stea cu chirie în micul orășel din sudul României, după ce a plecat dintr-una din cele mai mari metropole din lume?

Povestea legăturii dintre Takashi și țara noastră a început cu ceva ani în urmă, când japonezul a făcut cunoștință cu românca ce avea să-i fie soție și care i-a dăruit ulterior doi copii.
“Cel mai mare vorbește și în română și în engleză și în japoneză”, spune Takashi, mândru de ceea ce ar putea defini caracteristicile tipului de copil pe care oricine și l-ar dori.
Takashi Kimura are în Japonia o firmă de consultanță în afaceri pe care o coordonează de la distanță. Aviz patronilor români: Ați avea suficientă încredere în angajați astfel încât să vă conduceți business-ul de la mii de km distanță? Japonezii au.
Takashi a început aici un master în Consultanță în Afaceri la Facultatea de Administrație și Afaceri de la Universitatea București. Asta după ce a terminat o facultate puternică în Japonia și un master. Îi place ceea ce face, cunoaște foarte bine piața de consultanță din Japonia și crede că poate crea o punte de legătură între Japonia și România, cel puțin dintr-un punct de vedere: românii ar avea multe de învățat de la japonezi.
De ce Japonia nu va intra în faliment
Discuția pe care am avut-o cu Takashi a ajuns inevitabil la situația de acum a Japoniei. Am vrut să vedem ce părere are un japonez despre un eventual faliment al țării sale în contextul unui fenomen îngrijorător al îmbătrânirii populației și al scăderii demografice.
Takashi ne-a spus că știe și este conștient de faptul că Japonia nu a fost niciodată într-o situație atât de grea, iar modul în care se prezintă problema datoriei publice, de peste 250% din PIB, este un lucru cât se poate de serios.
Ne explică faptul că nu datoria în sine este cea mai mare problemă. Cea mai mare parte a datoriei Japoniei este internă, fapt ce determină un mai mare control asupra ei: Banca Centrală a Japoniei poate tipări suficientă monedă cât să nu intre statul în faliment.
Marele pericol pe care Takashi îl prevestește pentru țara sa este hiperinflația.
“Oamenii de rând nu sunt pregătiți pentru hiperinflație. Nu știu de vor face”, spune Takashi, care ne semnalează o altă problemă de structură a Japoniei: sistemul de pensii.
Un milion de japonezi dispar în fiecare an
În fiecare an, populația niponă scade cu un milion de persoane. În urmă cu douazeci de ani, 4 adulți angajați susțineau pensia unui bătrân, în timp ce în ziua de astăzi, un angajat susține pensia unui bătrân. Conform unor statisti oficiale, mai mult de jumătate din populația Japoniei e trecută de 50 de ani, ceea ce face ca fondul de pensii să scadă de la an la an.
Administratorul fondului de pensii japonez investește banii din contribuții, însă are nevoie de un randament foarte ridicat (de peste 4%) pentru a face față valului tot mai mare de pensionari. Problema este că randamentul anual nu se ridică la acest nivel, ceea ce-I determină pe administrator să-și îndrepte privirea către investiții cu risc tot mai mare, care ar aduce un randament mai mare, dar și mai riscante.
China, o țară în care oamenilor le este frică
L-am rugat pe Takashi să ne spună cum vede el ascensiunea Chinei, iar răspunsul a fost unul cât se poate de simplu:  “Modelul de creștere economică al Chinei este falimentar”, spune Takashi care ne dă o explicație din prisma leadershipului japonez.
Întotdeauna, în China relațiile și fenomenele s-au bazat pe forță, nu pe încredere. Staul chinez este unul care nu se interesează ca omul de rând să aibă un anumit nivel de trai, dar îl folosește inducându-i starea de teamă.
În China, oamenilor le este frică, pentru că așa au fost obișnuiți. Acolo nu există deloc principiul încrederii în stat sau în ceilalți. Un astfel de model nu are cum să fie sustenabil pe termen lung, este concluzia consultantului japonez.