Cele două principale partide ale regiunii britanice semiautonome – Sinn Fein (republican, naţionalist) şi Partidul Democrat Unionist (DUP, unionist, loialist) – au anunţat că niciun acord nu este posibil până la termenul limită stabilit pentru luni, ora 15,00 GMT. 

''Convorbirile au eşuat'', a comentat lidera DUP şi şefă a executivului nord-irlandez în exerciţiu, Arlene Foster, atribuind partidului Sinn Fein responsabilitatea pentru acest eşec. DUP, a spus dna Foster, ''era hotărât să formeze un guvern de coaliţie astăzi, dar Sinn Fein a părăsit masa negocierilor''. 

Lidera Sinn Fein, Michele O'Neill, a indicat de duminică seara că discuţiile au ajuns ''la finalul cursei'' şi că partidul nu va face propunerea pentru desemnarea preşedintelui sau a echipei guvernamentale. DUP ''nu are o atitudine bună'', a spus ea. 

Deoarece discuţiile se află în impas, mingea se află acum în terenul ministrului britanic pentru Irlanda de Nord, James Brokenshire, pentru care există trei opţiuni: prelungirea perioadei de negocieri, convocarea de noi alegeri sau decretarea revenirii la ''direct rule'', adică administrarea provinciei direct de la Londra, în absenţa unui executiv regional funcţional. 

Administrarea de la Londra era sistemul în vigoare în timpul celor trei decenii de conflict interconfesional care s-a soldat cu peste 3.000 de morţi în Irlanda de Nord. 

Acordul de pace din 1998 în Irlanda de Nord a dus la instaurarea unei coaliţii obligatorii între unionişti şi naţionalişti, un mod de guvernare care a trebuit să fie suspendat de mai multe ori de către Londra, ultima dată în 2007. 

Irlanda de Nord a intrat într-o criză politică de la demisia, pe 9 ianuarie a.c., a predecesorului dnei O'Neill, Martin McGuinness, ca urmare a unor disensiuni în legătură cu gestionarea de către Arlene Foster a unui program de subvenţii pentru energii regenerabile. 

Plecarea lui McGuinness (decedat pe 21 martie din cauza unei maladii cardiace la vârsta de 66 de ani) a determinat organizarea de noi alegeri pe 2 martie. 

DUP, favorabil uniunii cu Marea Britanie, s-a clasat pe primul loc, obţinând 28 din cele 90 de mandate ale adunării regionale. Dar DUP a cedat teren în faţa Sinn Fein, partizanul unificării Irlandei, care a obţinut 27 de mandate. 

La încheierea scrutinului, cele două partide aveau trei săptămâni pentru formarea unui nou guvern de coaliţie. Eşecul fiind acum stabilit, scenariul privind organizarea de noi alegeri nu pare să fie preferat de către nimeni, cu atât mai mult cu cât nimic nu arată că un astfel de scrutin ar putea debloca situaţia. 

The Irish News, ziarul apropiat partidului Sinn Fein, a făcut apel luni la prelungirea perioadei de negocieri. ''Contează mai mult găsirea unei soluţii decât încetarea negocierilor. Eşecul negocierilor nu este pur şi simplu o opţiune'', scrie cotidianul. 

Concurentul său unionist, The News Letter, militează la rândul său ca Londra să preia controlul pentru ''a nu fi recompensat Sinn Fein din cauza conduitei sale iresponsabile şi voit destabilizatoare''. 

Invitat la funeraliile lui Martin McGuinness joi, fostul preşedinte american Bill Clinton a făcut apel la Irlanda de Nord ''să-şi finalizeze procesul de pace''. 

Dar divergenţele dintre naţionalişti şi unionişti sunt importante, inclusiv în ce priveşte Brexit-ul, pe care premierul britanic, Theresa May, urmează să-l declanşeze oficial miercuri. Favorabil ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, DUP este un aliat al dnei May în parlament, în timp ce Sinn Fein se teme mai mult ca orice de o revenire la existenţa unei frontiere cu Republica Irlanda după părăsirea de către regat a blocului comunitar.

AGERPRES

Te-ar putea interesa și: