tarile vecine si, cu atat mai mult, fata de cele din UE, nu se pot realiza doar prin ajustari legislative menite sa creeze presiune asupra mainii de lucru. Cresterea productivitatii este direct influentata de investitiile in tehnologie, organizarea muncii si calificarea personalului. Numarul celor care au facut investitii in aceste directii este extrem de mic. Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, atrage atentia asupra pericolului pe care-l genereaza o astfel de mentalitate si avertizeaza ca „Omul de afaceri care nu investeste in tehnologie si modernizare este sinucigas.“ Dornic sa arate electoratului indicatori economici in crestere, guvernul pedeserist s-a grabit sa cante in struna celor care cereau schimbarea Codului muncii, argumentand ca numai asa pot fi ademeniti investitorii la gurile Dunarii. „Ei nu sunt precum cocorii. Cei seriosi, spune Dan Cristescu, presedintele Federatiei Generale a Sindicatelor din Constructii „Familia“ – nu vin si nu pleaca o data cu schimbarea unui paragraf sau altul din lege.“ Calculele facute de fosta putere vizau prin aceste manevre o crestere economica pe termen scurt, menita sa-i asigure continuitatea mandatului. Acum, reprezentantii fostului guvern pedeserist spun ca se vor opune in Parlament si nu vor accepta schimbarea Codului muncii. Aceste modificari repetate ale viziunii asupra Codului muncii ne-au costat pana acum nu mai putin decat 200.000 de dolari, obtinuti cu titlu de imprumut rambursabil de la Banca Mondiala. Pentru ca anul trecut se incheiase un acord cu FMI, actualul ministru al Muncii a preluat stafeta modificarilor Codului muncii, fara sa se uite cu atentie pe proiectul propus de predecesor. Vestea a incins spiritele si dincolo de granitele tarii. Un cadru legislativ mult prea permisiv in domeniul muncii, intr-o tara candidata la UE, poate crea dezechilibre pe piata internationala a muncii. Atragerea investitorilor in Romania sau alte tari genereaza somaj in zonele parasite. Or, politica sociala a UE este de a multumi popoarele, concept enuntat chiar in primul capitol al Constitutiei Uniunii. Marile centrale sindicale din Europa au luat atitudine, amenintand ca daca vom schimba actualul cod, in termenii propusi, se vor opune intrarii Romaniei in Uniune. Riscand sa se puna rau cu FMI, ministrul Muncii si-a luat mana de pe Cod si i-a lasat pe sindicalisti sa negocieze cu patronatele. Laudabila decizie, numai ca, si intr-o tabara si in alta, sunt interese politice si mize mari. Liderii sindicali s-au complacut intotdeauna sa coabiteze cu puterea. Multi au intrat, au ajuns chiar la varful guvernarii. Mitrea si Ciorbea sunt doar doua nume sonore din suita liderilor sindicali instalati la Palatul Victoria. Cornel Radoi a reusit performanta de a ramane impartial ca tot romanul: si lider de sindicat la Metrorex si parlamentar PSD. BNS a facut in fiecare an electoral aliante politice, dar cu diferite partide. Asocierea cu PRM i-a asigurat cinci fotolii confortabile in noul parlament. Patronatele prezente in actuala structura a Consiliului Economic si Social sufera si ele de aceeasi problema a dublei personalitati. George Copos este si vice-premier si presedinte de patronat si patron la mai multe societati comerciale. Dinu Patriciu este, la randul lui, in conducerea UNCPLR, dar si membru marcant in PNL, partid aflat la guvernare. Ovidiu Tender, renumit prin diversitatea si amploarea afacerilor, este in continuare presedintele UGIR 1903, desi asupra sa au planat la inceputul anului grave acuzatii penale, si membru activ in CES. Exemplele nu se opresc aici. Guvernul, la randul lui, este in continuare actionar in nenumarate intreprinderi ale statului. Chiar daca demersurile si declaratiile reprezentantilor sindicatelor si patronatelor in CES vizeaza binele si prosperitatea oamenilor muncii, nu pot sa-si neglijeze interesele personale sau politice. Doar oameni sunt cu totii. Oamenii muncii spun insa ca in aceasta comisie de dialog social ar trebui sa se discute probleme de fond – productivitate, preturi – salarii, evolutii salariale care sa permita Guvernului sa ia decizii corecte pentru a ne apropia de nivelurile UE, nu doar pentru a ne integra.