O echipă de cercetare de la Facultatea de Fizică din Iași a reușit să creeze în laborator un praf din carbon care, analizat, este aproape identic cu materia organică aflată la zeci de mii de ani lumină. 

Coordonatorul studiului, lect. dr. Ionuț Topală, a declarat că praful creat în laborator, analog celui din spațiu, va permite comunității științifice să înțeleagă cum evoluează materia din spațiu și ce se întâmplă cu ea când este radiată sau se află în calea vreunei comete.

 Această descoperire îmbină, potrivit comunicatului, două premiere la nivel mondial – metoda de producere a prafului, precum şi faptul că firele de praf sunt pufoase şi dezordonate, aşa cum e de aşteptat să fie în spaţiu.

,,Astfel de studii pot avea loc doar în laborator, cu ajutorul produșilor artificiali. Dacă cercetătorii s-ar limita să observe doar ce se întâmplă în spațiu, cele câteva miligrame obținute săptămânal la Iași ar avea nevoie de câteva sute de milioane de ani pentru a se forma natural.

În centrul galaxiei noastre, la 25.000 de ani lumină, acolo unde încă nu visăm să putem ajunge, există praf interstelar. „Știm acest lucru, chiar dacă nu vedem până acolo, pentru că putem măsura semnale radio care provin din acea zonă a spațiului dar și radiațiile care sunt emise sau absorbite. Interpretându-le, putem desena o hartă chimică a zonei”, a explicat Ionuț Topală, lector în cadrul Facultății de Fizică a Universității „Al. I. Cuza” din Iași.

„Procedeul prin care am ajuns la acest rezultat este o noutate absolută”, a precizat lect. dr. Valentin Pohoață, membru al echipei de cercetare. „Practic, plecăm de la două gaze obișnuite, butan și heliu, care introduse într-o regiune de câmp electric foarte intens, formează o plasmă. Acest mediu funcționează ca o foarfecă ce taie moleculele de gaz în bucăți. Când fragmentele se recombină, apar aceste particule de praf și o parte din moleculele-mamă de butan se transformă în solid,” potrivit newsweek.ro

Praful de stele” și-a făcut apariția în laboratorul de Fizica Plasmei acum trei ani, printr-o coincidență la care visează orice cercetător și pentru care s-a inventat un cuvânt special în limba engleză: „serendipity”. 

Produsul urmează să fie îmbunătățit mai departe, astfel încât să se apropie și mai mult față de cel din inima galaxiei. Pentru aceasta, echipa de cercetare caută diverse metode pentru a scădea conținutul de hidrogen. 

Echipa a fost alcătuită din Ionuț Topala, Silvia-Alina Chiper, Valentin Pohoața (cadre didactice la Facultatea de Fizica), Ilarion Mihăilă (cercetător CERNESIM), Delia Ciubotaru, Bianca Cristiana Hodoroabă (masteranzi), Ioana Cristina Gerber (doctorand) si Toma Mihai (tehnician).

Citește și: