În toamna anului trecut, Steven van Groeningen, președintele Consiliului Investitorilor Străini și al Raiffeisen România, spunea că antreprenorii pe care îi reprezintă așteaptă de la noul cabinet o mai mare predictibilitate a mediului economic și o mai mare stabilitate legislativă. De fapt, aceeași solicitare a fost transmisă de mediul de afaceri fiecărui guvern din ultimii 15-20 de ani. Din păcate, la fel ca întotdeauna, șansele ca politicienii să țină seama de dorințele întreprinzătorilor par a fi și de această dată egale cu zero. În mai puțin de patru luni, Executivul a emis 43 de ordonanțe și ordonanțe de urgență, în timp ce Parlamentul a votat 137 de legi (cifră reprezentând mai mult de 60% din numărul de legi votate de legislativul trecut în tot anul 2012). Iar cele mai multe dintre acestea nu fac, desigur, decât să modifice sau să abroge acte legislative mai vechi.
„Cel mai mult ne deranjează lipsa unui mediu predictibil si stabil, schimbarea actelor normative peste noapte, inclusiv a Codului fiscal. Nimeni nu pare să se mai gândească la găina cu ouăle de aur, ci doar îi fură ouăle, iar în curând nu o să mai aibă ce să fure“, spunea președintele Carpatcement, Mihai Rohan, în cadrul unei conferințe organizate de BNR.
Regulile modificate des (uneori și de câteva ori pe an) au impact diferit, de la domeniu la domeniu. „În cinci ani au existat 11 schimbări privind taxa auto. Acestea au însemnat eforturi administrative, dar şi dificultăţi la revânzarea autovehiculelor pentru care nu s-a plătit această taxă, în conformitate cu prevederile legale din perioada respectivă“, spunea pentru Capital Bogdan Apahidean, președintele Asociației de Leasing Operațional (ASLO).
Mai mult, noile prevederi ale Codului fiscal limitează deductibilitatea costurilor cu amortizarea autovehiculelor la 1.500 de lei pe lună. „În prima fază sunt afectate direct firmele de leasing operaţional, care vor avea cheltuieli nedeductibile şi, prin aceasta, resurse mai mici de reinvestit. În faza a doua, se lovește în firmele utilizatoare ale contractelor de leasing, prin creşterea cheltuielilor acestora“, a mai explicat Apahidean.
La rândul lor, oamenii de afaceri din sectorul energiei verzi s-au plâns, potrivit unui studiu realizat de Fundația Terra Mileniul III, de cadrul legislativ din domeniu, considerat deficitar. Cel mai bun exemplu este Legea nr. 220/2008, care a fost practic nefuncţională timp de trei ani, timp în care a suferit nenumărate modificări, amplificând sentimentul de nesiguranță al antreprenorilor.
Codul fiscal te trimite la ospiciu

Și patronatele din turism au pus pe seama lipsei de stabilitate legislativă lipsa investițiilor în domeniul lor. „De ce nu se mișcă lucrurile? Unul dintre motive, pe care noi îl invocăm tot timpul, este că nu există predictibilitate. Eu mă gândesc astăzi la ceva, dar nimeni nu-mi garantează că nu se vor schimba regulile mâine, poimâine sau peste șase luni“, a declarat Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).
Problemele create de mult prea desele schimbări ale actelor normative sunt recunoscute și de autorități. „Patronatele din România se plâng nu de fiscalitate, ci în primul rând de instabilitatea legislativă. Nu trebuie să mai schimbăm Codul fiscal de şase ori pe an prin ordonanţe de urgenţă“, spunea premierul Victor Ponta la câteva zile de la câștigarea alegerilor din decembrie 2012.
Două luni mai târziu, surpriză – intra în vigoare noul Cod fiscal, care cuprinde modificări la nivelul tuturor taxelor și impozitelor importante. Astfel, au apărut reguli noi privind completarea Registrului de evidență fiscală, privind amortizarea fiscală, privind indemnizațiile de delegare și detașare, privind dividendele ori privind veniturile obținute în România de nerezidenți. S-au schimbat, de asemenea, modul de impozitare a veniturilor din agricultură, silvicultură și piscicultură, dar și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Nu a scăpat de modificări, desigur, nici modul de calcul și plată a TVA.
Mai mult, după cum a anunțat recent secretarul de stat Dan Manolescu, Ministerul Finanțelor va finaliza la jumătatea acestui an o nouă formă a Codului fiscal. Proiectul urmează să fie supus dezbaterii publice, urmând ca în toamnă să ajungă în Parlament și să fie aprobat până la sfârşitul lui 2013. Rescrierea Codului și-a propus, printre altele, să elimine din text toate prevederile care țin de procedură, care ar urma să se găsească separat. În plus, prevederile importante din normele de aplicare ar urma să fie transferate în interiorul Codului.
„În ritmul ăsta, cred că o să ajung la psihiatru. De-abia te înveți cu niște reguli că se trezește cineva de sus că nu sunt bune și trebuie schimbate. Eventual cu unele mai proaste sau mai complicate“, izbucnește Ioana Tudose, expert contabil în Capitală. Ea se plânge că trebuie să fie mereu atentă la reglementări și că uneori modificările au loc atât de repede că sunt reguli pe care le-a învățat degeaba, căci practic nu a avut timp să le aplice.
Cu dublu înțeles

Adrian Vasile, patronul unei firme de IT din Piatra Neamț, povestește că schimbările legislative din ultimii ani i-au dat de mai multe ori peste cap planurile de afaceri. „Am ajuns să petrec o grămadă de timp studiind legislația, aproape la fel de mult cât dedic afacerii. Și nu sunt singur – am un contabil și un avocat cu care colaborez, însă de multe ori și ei se trezesc că sunt depășiți de noile reguli, pe care nu le înțeleg sau pe care le interpretează contradictoriu“, spune el.
Într-adevăr, pe lângă faptul că se modifică de pe o zi pe alta, legile românești au și o altă mare „calitate“: sunt foarte interpretabile. Unii manageri povestesc cum cei din departamentele de contabilitate sau resurse umane înțeleg ceva dintr-un act normativ, după care se trezesc că funcționarul de care se ciocnesc la ghișeu sau în cazul unui control interpretează respectiva prevedere în cu totul alt mod. „Și uite așa te trezești că ești întors din drum și că trebuie să refaci dosarul (eventual nemaireușind să te încadrezi în termene) sau, și mai rău, că ești amendat“, spune patronul unui mic producător de articole din material plastic din județul Ilfov.
Funcționari depășiți

Tot el spune că i s-a întâmplat ca angajații lui să ajungă să le dea lecții celor de la ANAF sau ITM: „Pur și simplu funcționarii de acolo nu reușeau să înțeleagă vreun articol din lege sau din normele de aplicare, așa că ai mei a trebuit să le explice ca la școală, ce și cum. Cel puțin au fost receptivi și au cooperat, așa că până la urmă lucrurile s-au terminat cu bine pentru toată lumea.“ Omul de afaceri își amintește și de situații absolut hilare, când angajații statului se contraziceau asupra modului în care trebuie interpretată o prevedere nouă. „Unii s-au și certat din cauza asta, alții au dat telefoane la Minister pentru a cere lămuriri. Cel mai frumos a fost când nici cei de acolo nu păreau să știe despre ce este vorba“, povestește acesta, jumătate amuzat, jumătate nervos.
Dar dacă firmele mijlocii și mari au angajați specializați și resursele pentru a apela la consultanți, firmele mici și microîntreprinderile se bazează, de cele mai multe ori, pe contabili sau avocați plătiți la oră sau doar pe priceperea asociaților. Iar aceasta din urmă se poate dovedi, de multe ori, total insuficientă în fața tăvălugului legislativ.
Unii patroni spun că se simt uneori de parcă cineva s-ar juca intenționat cu legile doar pentru a le face viața grea. Și că, deși toți politicienii vorbesc de simplificarea birocrației, lucrurile nu fac decât să se complice pe zi ce trece.


Te-ar putea interesa și: