Conducta South Stream, ale cărei lucrări au fost lansate în decembrie 2012, ar fi urmat să lege Rusia de Bulgaria, via Marea Neagră, pentru a se îndrepta apoi spre Europa Centrală, prin Serbia, Ungaria şi Slovenia. Gazoductul era prevăzut să aibă o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi pe an, iar costurile proiectului erau estimate la 40 de miliarde de dolari, ceea ce ar fi conferit conductei titlul de cea mai scumpă din istorie. Gazprom a anunţat în ianuarie 2016 că a renunţat oficial la acest proiect. 

Întrebat în cadrul conferinţei dacă mai este posibilă revitalizarea proiectului Nabucco pentru diversificarea surselor de alimentare cu gaze a Europei, Iancu a arătat că, recent, Comisia Europeană a aprobat o finanţare de 179 de milioane de euro din fonduri europene pentru realizarea pe teritoriul României a proiectului BRUA. Acesta prevede realizarea unui gazoduct care să lege Bulgaria şi Austria via România şi Ungaria, adică un traseu similar cu cel pe care l-ar fi avut conducta Nabucco. 

"În UE, prin anumite cercuri, încă se discută despre South Stream, pe vechiul lui traseu. Este posibil atunci să avem o nouă sursă de alimentare a proiectului BRUA", a specificat Iancu. 

Potrivit acestuia, oficialii europeni au realizat că diplomaţia energetică este extrem de importantă, chiar dacă este vorba despre Rusia. 

"Cu alte cuvinte, South Stream rămâne pe agenda UE ca o opţiune, mai ales pentru zona de sud (a Europei – n.r.), în condiţiile în care preţul gazelor este în scădere. UE nu are decât de câştigat dacă se măreşte numărul de oferte", a arătat deputatul. 

El a mai spus că România trebuie să profite de faptul că este una dintre ţările europene cu dependenţă cât mai redusă de importuri, datorită producţiei interne. 

"Zona de sud-est a Europei este declarată zonă de urgenţă pentru extinderea conexiunilor, iar România este extrem de avantajată de faptul că este pe locul trei la independenţă energetică în Europa", a subliniat Iancu, amintind că Danemarca a avut nevoie de 40 de ani ca să devină complet independentă. 

La finele lunii februarie, grupul energetic rus Gazprom a anunţat că a semnat un memorandum de înţelegere cu grupul italian Edison SpA şi firma greacă DEPA cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale ruseşti a Europei, prin Marea Neagră, informează Reuters. 

Într-un comunicat de presă, Gazprom precizează că, în conformitate cu memorandumul semnat la Roma, părţile semnatare sunt interesate de o rută care să permită livrarea de gaze naturale ruseşti printr-o conductă ce va traversa Marea Neagră şi, apoi, 'via terţe ţări' până în Grecia, ulterior fiind transportat 'din Grecia până în Italia'. AGERPRES