Lockheed Martin nu este o firma oarecare. Cu o cifra de afaceri de peste 29 miliarde de dolari anual, Lockheed Martin Corporation este furnizorul numarul unu de echipamente militare in SUA (arata Topul intocmit de Ministerul american al Apararii), partener principal al NATO si NASA. Valoarea totala a contractelor de echipamente militare in SUA depasea, in 1998, 12 miliarde USD. Pe piata est-europeana, Lockheed Martin a patruns timid. Exceptie face tara noastra, cu care megaconcernul american incheia, in urma cu cinci ani, cel mai important business din regiune. Sa fie o intamplare?
Pe atunci la carma Executivului, Nicolae Vacaroiu semna in mare secret o hotarare de guvern prin care statul roman garanta un credit de 82 miliarde dolari, destinat achizitionarii a cinci radare tip FPS-117, pentru MApN. Surse din institutia citata precizeaza ca, desi nu s-a organizat o licitatie, au fost analizate ofertele firmelor Alenia (Italia), Marconi (Anglia), Westing House (SUA), Lockheed Martin (SUA). Furnizorul desemnat este Lockheed Martin.
55 mil. USD, fara licitatie,
fara analiza de oferte
Proaspat format, guvernul Isarescu desemneaza firma Lockheed Martin drept sursa unica pentru realizarea SIMIN – Sistemul Meteorologic Integrat National (HG nr. 1073/ 29 decembrie 1999). In acest scop, cabinetul garanteaza, in numele statului, un credit de 55 milioane dolari, plus dobanzile, comisioanele, spezele bancare aferente (care pot ajunge pana la jumatate din suma). Nu numai ca nu se organizeaza licitatie, dar lipseste si analiza comparativa de oferte. Sapte ministri, semnatari ai notei de fundamentare, acrediteaza ideea ca Lockheed Martin este „singura companie din lume care a realizat deja o retea meteorologica integrata”. Cei sapte reprezinta institutii-cheie ale statului: Romica Tomescu (Ministerul Mediului), Victor Babiuc (MApN), Traian Basescu (Transporturi), Ioan Muresan (Ministerul Agriculturii si Alimentatiei), Constantin Dudu Ionescu (Interne), Valeriu Stoica (Justitie), Decebal Traian Remes (Finante).
Poate ca promotorii sursei unice n-au aflat inca, dar toata Europa Occidentala are sisteme meteorologice performante, nici unul realizat de Lockheed Martin. Austria, Irlanda, Elvetia, Spania, Germania detin radare fie in banda C, fie in S, de la furnizori precum Enterprise Electronics Corporation (EEC), Gematronik, Ericsson. In topul vanzarilor mondiale de radare meteo (publicat in Raportul Organizatiei Meteorologice Mondiale), nu Lockheed Martin detine primul loc, ci o firma conationala acesteia, al carei nume nu-l publicam, tocmai pentru a nu starni pasiuni.
Desemnarea firmei Lockheed Martin ca sursa unica pentru SIMIN este cu atat mai curioasa cu cat Romania avea deja achizitionate, prin licitatii anterioare, trei radare meteorologice (in banda C): doua de la EEC si unul de la Gematronik. Daca primele au fost achizitionate cu resurse de la Fondul de Dezvoltare Sociala al Consiliului Europei (asistenta rambursabila), cel de la Gematronik (Germania) provine din fonduri nerambursabile PHARE. Tot din fonduri europene va mai fi achizitionat, in perioada urmatoare, un radar in banda C.
Dotata asadar cu trei radare, plus unul pe drum (fiecare costand circa un milion de dolari), Romania se reorienteaza brusc catre o solutie de patru ori mai scumpa. Specialistii Institutului National de Meteorologie si Hidrologie (INMH) hotarasc subit ca sistemul meteorologic are musai nevoie de banda S (radarele de acest tip costand circa 4 milioane USD). Nici comparatia cu tari europene apropiate ca relief (Austria, de pilda), care folosesc numai radare in banda C, nici dificultatile in a stabili diferentieri de performanta intre cele doua tipuri de echipamente nu-i abat pe specialistii nostri de la achizitia hotarata. Prin urmare, bugetul va plati 20 milioane dolari pentru cinci radare doppler (in banda S), furnizate de Lockheed Martin. Restul sumei, pana la 55 milioane dolari, acopera cheltuielile pentru „infrastructura, reteaua de transmisie, statii meteo automate si alte componente ale sistemului”, sustine Ion Sandu, directorul INMH. In paranteza fie spus, firma Lockheed Martin, numarul unu in echipamente militare, nu produce in domeniul meteorologic decat radare in banda S.
Concernul are, in ochii autoritatilor romane, un atu imbatabil: finantarea. 85% din credit va fi furnizat de Eximbank (SUA), avansul de 15% fiind asigurat din surse proprii de Lockheed. Romania va rambursa banii in zece ani, cu 30 de luni perioada de gratie, la o dobanda estimata intre 6-8,5% pe an.
Dat fiind prestigiul firmei numite, costul inaintat pentru SIMIN nici nu se pune in discutie. Atat face, atat platim. Statul roman garanteaza creditul fara cartire. Negocierea se va face de acum incolo, ne asigura oficialii romani, o data cu semnarea contractului. „Nu ne apucam sa vina americanii sa spuna: „10 milioane de dolari, un radar doppler”, ca nu suntem tampiti. Au fost licitatii in lume, prin prisma lor analizam pretul”, declara Ion Sandu, directorul INMH. Intrebat „De ce sursa unica?”, ministrul mediului Romica Tomescu, promotor principal al Hotararii nr. 1073/’99 refuza un raspuns, lasand justificarile pe seama subordonatului sau, directorul Sandu: „Legislatia romaneasa nu-mi permite sa organizez licitatie internationala pe vrabia de pe gard. Licitatia o deschid daca am banii in cont”, sustine Ion Sandu. Ionut Mircea Costea, responsabil din partea Ministerului Finantelor cu garantarea creditelor, precizeaza ca, „in principiu, era mai corecta o licitatie”. De ce nu s-a facut? Vechile norme privind achizitiile publice permit sursa unica in circumstante decise de Executiv. Hotararea Guvernului uita insa sa detalieze ce imprejurari speciale au determinat sursa unica.
Acoperiti de reglementari depasite (OG nr. 12/1993), cei sapte promotori ai proiectului SIMIN inchid ochii cand este vorba de concurenta si hotarasc sursa unica dupa bunul plac. Va veti intreba de ce atatea semnaturi. Patronat de INMH, SIMIN integreaza sistemele meteo deja utilizate in diverse domenii (de la aviatia civila, militara, la transporturi maritime, fluviale, rutiere, agricultura, protectie civila). Avantajele constau intr-o investitie globala, fara a mai fi nevoie de modernizari ale retelelor existente, ceea ce ar fi presupus importante cheltuieli paralele.
Institutul Meteo
monopolizeaza prognozele
Paradoxal, societatile nationale, care isi integreaza benevol retelele proprii, vor beneficia de datele meteo contra cost. Informatiile despre vreme furnizate prin SIMIN sunt gratuite numai pentru autoritatile publice. Institutiile autonome financiar, desi cu capital de stat (ex.: Romatsa, CFR, Administratia Portului Constanta) vor plati. Singurul avantaj in plan comercial este acela ca tarifele vor fi controlate de Executiv. „INMH va deveni monopol de stat si va intra in regim de supraveghere a tarifelor”, ne asigura Dorin Dumitrescu, reprezentant abilitat al Ministerului Transporturilor pentru proiectul SIMIN.
Si NATO se numara printre potentialii achizitori de date de la Institutul Meteo din Romania, sustine Adrian Iacob, reprezentant al firmei Lockheed Martin la Bucuresti. Virtutile SIMIN nu sunt straine de exigentele Aliantei. „Sistemul meteorologic national va funiza datele in format NATO. Este important. Devii (Romania – n.r.) o baza logistica pentru NATO”, completeaza Adrian Iacob.
Din perspectiva integrarii sau doar a furnizarii unor prognoze meteorologice corecte, nu punem la indoiala necesitatea unui sistem meteorologic national. Cu cat e mai performant, cu atat mai bine.
Indraznim insa sa revenim la intrebarea „De ce sursa unica?”. Chiar si un concern recunoscut, precum Lockheed Martin Corporation, poate incerca sa impuna costuri greu de suportat. Experienta o demonstreaza. Valabila in perioada 1996-1998, oferta Lockheed Martin pentru intretinerea a patru avioane C-130B nu a fost reinnoita in 1998, intrucat se dovedise prea piperata. Reprezentantii MApN roman au avut atunci forta sa respinga oferta scumpa a Lockheed, in favoarea alteia, apreciata ca rezonabila. Din contra, pentru SIMIN, posibilitatea unei oferte competitive a fost din start eliminata.t


Te-ar putea interesa și: