Speranţe mari cu aşteptări mici. Aşa ar putea arăta primul trimestru al acestui an, dacă noua echipă instalată la Palatul Victoria nu va găsi soluţii încă de la început.
Scăderea economică înregistrată în ultimul trimestru al anului trecut (-0,2% faţă de trimestrul anterior), conform datelor flash anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS), ar trebui să pună în gardă noul cabinet, întrucât un rezultat negativ în primul trimestru va trimite România în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB).
Misiunea nu va fi uşoară în contextul în care şase state europene au fost retrogradate, iar trei mari puteri economice europene (Franţa, Marea Britanie şi Austria) au fost ameninţate cu retrogradarea de către agenţia de evaluare financiară Moody’s. Mai mult, criza din Grecia încă dă de furcă liderilor europeni, iar ieşirea din zona euro a statului elen fost repusă din nou pe tapet.
În acest context, Capital vine cu către trei propuneri pentru cei mai influenţi membri ai guvernului MRU. Vezi mai jos ce ar trebui să facă şefii portofoliilor: Finanţelor Publice, Afacerilor Europene, Economiei şi Mediului de Afaceri, Agriculturii şi Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Finanţele trebuie să ţină-n frâu deficitul bugetar
DEFICIT BUGETAR Nu se poate depăşi anul acesta 1,9% din PIB. Finanţarea unui deficit de 11 mld. lei va fi dificilă pe piaţa internă, băncile şi fondurile de pensii fiind deja expuse aproape de limită pe titluri de stat. În plus, bugetul va trebui reaşezat pe baze mai realiste, din cauza înrăutăţirii previziunilor de creştere a PIB;
REFINANŢAREA DATORIEI PUBLICE Deşi reprezintă doar 34% din PIB, aceasta e structurată în principal pe termen scurt, lăsând statul cu un necesar de refinanţare de 12% din PIB în 2012 şi 2013. Finanţele trebuie să se împrumute de pe pieţele externe pe termene mai lungi şi la dobânzi mai mici decât cele plătite la emisiunea de obligaţiuni din SUA. În 2012, Finanţele vor să împrumute din străinătate 2,5 mld.euro;
SCHIMBĂRI FISCALE Trebuie căutate soluţii pentru reducerea CAS, a birocraţiei de la plata impozitelor şi pentru republicarea Codului fiscal.
Ministrul care ar trebui să aducă ploaia … de bani
CHELTUIREA A 3,5 MLD. EURO Atât trebuie să atragă din fondurile structurale și de coeziune pentru a evita riscul de a pierde miliarde de euro în 2013. Este o țintă ambițioasă, care va putea fi atinsă numai dacă se respectă termenele din contractul de finanțare ale proiectelor aflate în implementare;
SUPLIMENTAREA PERSONALULUI În cadrul instituțiilor care gestionează fondurile europene, este urgentă majorarea numărului de angajaţi pentru a stimula creșterea ratei de absorbție, reducând timpul de așteptare pentru evaluarea cererilor de finanțare și rambursare. În total, sunt prevăzute 211 posturi, inclusiv pentru instituțiile care gestionează fondurile pentru agricultură și dezvoltare rurală;
REDUCEREA BIROCRAȚIEI Este necesară pentru a facilita accesul la finanțare în special pentru IMM-uri, care nu dispun de suficiente resurse financiare și umane.
Juniorul cabinetului MRU, supraveghetorul „regilor asfaltului“
INFRASTRUCTURĂ Fără o supraveghere atentă şi dese vizite pe şantier, darea în circulaţie a celor 200 km de autostradă este compromisă. Cel mai tânăr dintre miniştri trebuie să-i zorească pe constructori şi să dea drumul la proiectele uitate, pentru a lua banii europeni, capitol la care ministerul este repetent;
RESTRUCTURĂRI ŞI PRIVATIZĂRI Tarom, CFR Marfă sunt doar două dintre companiile din ograda ministerului care, în ultimii ani, au trecut de pe profit pe pierdere. Restructurarea urmată de privatizare este soluţia ideală în cazul transportatorului feroviar de marfă, iar listarea Tarom la Bursă ar face lumină în această companie;
SECTORUL FEROVIAR Arieratele CFR, concedierile şi pagubele din această iarnă vor da de furcă noului ministru. Lupa FMI nu a identificat toate căpuşele din sectorul feroviar de stat, astfel că e nevoie de o nouă gândire a acestui segment de transport.
Trei puncte pe agenda zilnică a ministrului Economiei
URGENTAREA PRIVATIZĂRILOR Ani la rând, a fost tărăgănată vânzarea unor pachete minoritare sau majoritare din companiile de stat, multe dintre ele acumulând pierderi din cauza managementului. În 2012, ar trebui ca noul ministru să respecte calendarul şi să obţină cel puţin 800 mil. euro din privatizări;
PARTENERIATE PUBLIC-PRIVATE Proiecte în valoare de câteva miliarde de euro, precum hidrocentrala de la Tarniţa, grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă sau AGRI, bat pasul pe loc. Dezvoltarea proiectelor comune cu Gazprom ar trebui să stea pe agenda săptămânală a noului ministru, iar gazoductul Nabucco trebuie accelerat;
ATRAGEREA INVESTITORILOR STRĂINI Probabil, aceasta este cea mai importantă, având în vedere că toate statele europene caută investitori pentru crearea de noi locuri de muncă. Iar plecarea Nokia de la Cluj a fost un semnal de alarmă pentru România.
Cel care are obligaţia să repună România pe harta turistică a lumii
PRIORITIZAREA PNDI Trebuie să identifice şi să finanţeze doar acele proiecte care aduc plusvaloare în economie, având în vedere că Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) a fost dur criticat de Fondul Monetar Internaţional, dar continuarea lui a fost solicitată imperios de Coaliţia de la guvernare;
REABILITAREA TERMICĂ Majorarea fondurilor alocate (70 mil. lei) pentru lucrările de reabilitare termică a locuinţelor, ţinând cont că programul de finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, nu a avut succes;
PROMOVAREA TURISTICĂ A ROMÂNIEI Să continue investiţiile în infrastructura turistică, să relanseze staţiunile balneare, pentru a genera, printr-o promovare eficientă a brandului turistic al României în străinătate, o creştere a numărului de turiști străini.
Fermierul terenurilor agricole nelucrate
ABSORBŢIA FONDURILOR UE Creşterea gradului de absorbţie a banilor europeni va fi cea mai dificilă misiune a noului ministru al agriculturii. Seceta din toamna anului trecut şi posibilele inundaţii din acest an pun în dificultate ţinta de 2,4-2,6 miliarde de euro de la UE, bani necesari pentru dezvoltarea mediului rural;
PĂMÂNT Terenurile agricole nu ar mai trebui lăsate nelucrate, noul ministru ameninţând cu sancţiuni în cazurile în care pământul va mai fi lăsat pârloagă. Anul trecut, aproximativ 1,4 milioane de hectare de teren agricol au rămas nelucrate.
DEBIROCRATIZAREA Pentru a realiza ceea ce şi-a propus, Fuia are nevoie de un minister debirocratizat, pentru că instituţia are mulţi angajaţi şi o structură teritorială extinsă, care are nevoie de reorganizare pentru a fi eficientă.