FMI a revizuit semnificativ estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă până la 2,4%. Cifrele sunt cuprinse în cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională.
FMI a susținut, astfel, că economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la unul 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%.
Date importante și în ceea ce privește inflația
FMI a venit cu date importante și în ceea ce privește inflația. Instituția financiară a apreciat că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 10,5%, după un avans de 13,8% înregistrat în 2022. Ritmul de creștere a prețurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când se va situa la 5,8%.
De asemenea, în ceea ce privește deficitul de cont curent al României, FMI se așteaptă doar la o reducere ușoară de la 9,3% din PIB în 2022, până la 7,9% din PIB în 2023 și de 7,7% din PIB în 2024.
La nivel global, FMI subliniază că semnalele preliminare de la începutul lui 2023, conform cărora economia mondială va reuși o aterizare lină prin încetinirea inflației și menținerea ritmului de creștere, au dispărut în contextul inflației care a rămas la un nivel ridicat iar recent au avut loc turbulențe în sectorul financiar.
Estimările referitoare la evoluția economiei mondiale, revizuite
În aceste condiții, conform cel mai nou raport WEO, FMI și-a revizuit ușor estimările referitoare la evoluția economiei mondiale în acest an. Scenariul de bază al FMI este că după o creștere de 3,4% în 2022, avansul economiei mondiale va încetini la 2,8% în 2023, cu 0,1 puncte procentuale mai puțin decât prognoza în ianuarie, urmând a crește la 3% în 2024.
De asemenea, inflația globală ar urma să se reducă de la 8,7% în 2022, până la 7% în 2023, ca urmare a scăderii prețurilor la materiile prime. Cu toate acestea, FMI avertizează că inflația de bază (core – n.r.) ar urma să scadă mult mai lent. În plus, revenirea inflației la nivelul țintă este puțin probabil să se întâmple înainte de 2025, în majoritatea cazurilor.
Șansele unui scenariu de tip „aterizare dură” au crescut
Fondul Monetar Internațional subliniază că riscurile la adresa acestor prognoze sunt orientate în jos, în condițiile în care șansele unui scenariu de tip „aterizare dură” (hard landing n.r.) au crescut semnificativ. Stresul din sectorul financiar ar putea să crească și să se răspândească, ceea ce ar afecta economia reală prin deteriorarea condițiilor financiare și obligând băncile centrale să își reconsidere politica monetară. În plus, războiul din Ucraina ar putea să se intensifice şi să conducă la creșteri de prețuri la alimente și energie.
Guvernatorii băncilor centrale, miniștri de Finanțe și participanți din peste 180 de ţări se află, începând de luni, la Washington, la reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale.
