Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) apreciază că, în contextul unui mediu politic şi economic dificil, implementarea politicilor a fost puternică în România, însă în pofida eforturilor de consolidare dificultăţile fiscale rămân majore.
„În pofida eforturilor de consolidare, România se confruntă cu dificultăţi fiscale majore. Deficitul trebuie să fie redus pentru a stabiliza raportul dintre datoria publică şi PIB şi pentru a se încadra în criteriile stabilite pentru aderarea la zona euro”, a declarat, într-un comunicat, John Lipsky, first deputy managing director în cadrul FMI.
Consiliul Director al FMI a aprobat, vineri, raportul de evaluare a acordului stand-by cu România şi eliberarea tranşelor trei şi patru, în valoare de 2,18 miliarde drepturi speciale de tragere (aproximativ 2,45 miliarde euro), sumă care va fi virată până marţi. Board-ul FMI a votat în unanimitate raportul de evaluare şi a acceptat acordarea unei derogări în ceea ce priveşte nivelul arieratelor statului, criteriu care nu a fost îndeplinit la finele anului trecut.
Lipsky arată că ţinta de deficit bugetar fixată pentru 2010 realizează un echilibru adecvat între ajustarea situaţiei economice încă reduse şi obiectivele de consolidare pe termen mediu.
Noi reforme sunt „cruciale”
„Cu toate acestea, strategia de ajustare prevede decizii politice dificile în ceea ce priveşte cheltuielile şi va necesita o implementare puternică şi stabilă. Autorităţile române sunt pregătite să ia măsuri adiţionale, dacă va fi necesar, pentru atingerea obiectivelor fiscale asumate”, a continuat Lipsky. El notează că reformele suplimentare pentru întărirea controlului fiscal sunt „cruciale”, inclusiv în ceea ce priveşte angajamentele legate de cheltuieli şi entităţile publice care nu sunt în administraţia centrală.
Referitor la reformele structurale, Lipsky arată că autorităţile române sunt puternic angajate pentru a realiza asemenea schimbări, cu scopul de a soluţiona dificultăţile fiscale şi a îmbunătăţi creşterea economică. Totodată, oficialul FMI menţionează că reforma pensiilor şi cele privind salariile şi angajaţii din sectorul public, precum şi îmbunătăţirea eficienţei din acest sector, vor fi esenţiale.
Pe de altă parte, regimul de ţintire a inflaţiei şi politica unui curs de schimb flexibil au ajutat la atenuarea impactului crizei şi au furnizat o „ancoră adecvată” pentru politica monetară.
Reducerea inflaţiei, prioritate pentru BNR
„În 2010, banca centrală va da prioritate reducerii inflaţiei în intervalul ţintit, ceea ce va necesita o abordare precaută referitor la continuarea relaxării politicii monetare”, a spus Lipsky. El a afirmat că sectorul financiar continuă să reziste bine la criză, în pofida creşterii împrumuturilor neperformante, dar atrage atenţia că va fi necesară continuarea supravegherii vigilente pentru a răspunde la ameninţările privind stabilitatea sistemului, precum şi posibilelor efecte de contagiune.
Cât am primit, cât mai avem de luat
O misiune comună a Fondului Monetar Internaţional şi a Comisiei Europene s-a aflat la Bucureşti în luna ianuarie pentru a doua şi a treia evaluare a acordului stand-by încheiat cu România.
România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.
La începutul lunii mai, FMI a virat prima tranşa din împrumut (aproximativ 4,8 miliarde de euro), care a intrat la rezerva BNR, iar în luna septembrie a acordat şi banii aferenţi celei de-a doua tranşe (1,85 miliarde euro), din care jumătate au intrat la rezerva valutară a BNR şi jumătate în contul Trezoreriei statului aflat la BNR.
Eliberarea următoarelor două tranşe, de 2,45 miliarde de euro, va duce la o valoare totală a finanţărilor acordate României de către FMI, în cadrul împrumutului stand-by, de 8,26 miliarde de drepturi speciale de tragere (circa 9,32 miliarde euro).
SURSA: Mediafax
