Tot mai mulţi oameni de afaceri din România devin activi şi în sectorul ONG. Este aceasta o modă, încearcă ei să-şi îmbunătăţească imaginea, au mustrări de conştiinţă pentru modul în care şi-au acumulat averile sau există vreo motivaţie de natură fiscală? Ori, pur şi simplu, chiar le pasă de lumea în care trăiesc?

Copiii săraci, persoanele cu handicap, natura, biserica, cultura, persoanele cu probleme de sănătate sau elevii şi studenţii supra-dotaţi – sunt doar câteva din ţintele fundaţiilor înfiinţate de milionarii României. „Dinu Patriciu crede cu tărie că accesul la educaţie trebuie să fie acelaşi pentru toţi copiii, adolescenţii şi tinerii din România. De aceea, ambele programe ale fundaţiei au rolul de a crea şanse egale de afirmare, prin sprijinirea tinerilor defavorizaţi“, spune Tincuţa Baltag, director general al Fundaţiei Dinu Patriciu.

Un alt miliardar în dolari, Iosif Constantin Drăgan, doreşte, prin intermediul Fundaţiei Europene Drăgan, să „promoveze cultura (…) în vederea formării unei efective conştiinţe europene“. Fundaţia Creştină George Becali alocă bani consrucţiei sau renovării de lăcaşuri de cult, dar şi cazurilor sociale, în timp ce Fundaţia Umanistă Dan Voiculescu acţionează pentru „a sprijini, promova şi încuraja valori socio-profesionale româneşti din economie, ştiinţă şi tehnică, învăţământ, cultură, artă“. Ceva mai modestă în aspiraţii, Fundaţia Silviu Prigoană vrea să ajute persoanele cu handicap fizic.

Avantajele fiscale nu sunt covârşitoare

Ştim cu toţii că imaginea oamenilor de afaceri din România nu este tocmai grozavă. Potrivit barometrului de opinie publică realizat de Metromedia Transilvania pentru Fundaţia pentru o Societate Deschisă în 2004, 57% dintre conaţionalii noştri credeau atunci că averile s-au făcut prin încălcarea legii, iar 15% considerau că s-au îmbogăţit numai cei care au avut relaţii. Este, aşadar, explicabil că, pentru majoritatea celor din jur, vestea că businessmeni cunoscuţi îşi înfiinţează ONG-uri ridică imediat semne de întrebare.

„Poate exista, într-adevăr, şi o latură fiscală în cazul unor asemenea demersuri – fundaţiile pot primi subvenţii deductibile de la companii, dar în nişte limite destul de joase: nu mai mult de 0,3% din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit datorat. Totuşi, în cazul unor firme puternice, vorbim de sume destul de mari care rămân sub controlul patronatului“, explică auditorul financiar Adriana Badiu, senior partner la 3B Expert Audit.

Câştigurile pot veni prin ricoşeu

Dincolo de avantajele fiscale limitate (de exemplu, în cazul unei companii cu o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro, fundaţia „soră“ poate primi o sponsorizare deductibilă de 300.000 de euro, la care se pot adăuga cele două procente din impozitul pe venit pe care le pot direcţiona în scopuri caritabile patronatul şi angajaţii firmei respective), pot exista şi alte beneficii, indirecte. „Dacă ai o fundaţie proprie, poţi atrage fonduri şi de la prieteni, cunoştinţe sau parteneri de afaceri, care, desigur, vor prefera să sponsorizeze pe cineva cunoscut“, spune Adriana Badiu. Ea crede că lucrurile pot merge şi mai departe: o fundaţie poate acţiona ca o completare a companiei care o finanţează, organizând programe de educaţie ori cercetare pentru a răspunde intereselor directe ale firmei. Poate nu e sută la sută moral, dar cu siguranţă nu e ilegal.

Bogătaşii, între narcisism şi culpabilizare

Pentru unii bogaţi, implicarea în acest domeniu ar putea fi, de fapt, doar o tendinţă. După casa cât mai impozantă, colecţia de maşini cât mai scumpe şi soţia cât mai atrăgătoare, e posibil să fi venit la rând fundaţia care să-ţi poarte numele. „Domeniile în care investesc de obicei filantropii noştri – copiii săraci sau supradotaţi – sunt mai degrabă «la mod㻓, consideră sociologul Mircea Kivu.

„Cum nu putem vorbi de o motivaţie în principal fiscală sau legală pentru fondarea unui ONG, cred că mai degrabă avem de-a face cu raţiuni care ţin de imagine“, spune Gabriel Biriş, partener la societatea de avocatură Biriş Goran. Psihologul Augustin Cambosie, preşedintele Federaţiei Române de Psihoterapie, crede că narcisismul unei persoane nu este pe deplin satisfăcut dacă are bani. „Trebuie ca ceilalţi să ştie acest lucru, iar dacă le dai bani celor din jur ai şanse mari să devii o persoană cu adevărat importantă din punct de vedere sociocultural“, afirmă el. Există şi alte motivaţii de ordin psihologic pentru a-ţi transforma numele în ONG. „Poate exista un soi de culpabilitate socială. S-au făcut bani mulţi în timp foarte scurt şi nu întotdeauna în condiţii foarte clare, aşa că unii milionari s-ar putea simţi mai mult sau mai puţin vinovaţi faţă de ceilalţi. Apoi, implicarea în acţiuni de caritate poate fi generată şi de un mecanism de compensaţie pentru lucrurile la care au renunţat acei oameni pentru a ajunge unde au ajuns. E, aşa, un fel de împăcare cu Dumnezeu şi cu sine“, spune Augustin Cambosie.

Responsabili faţă de societatea în care şi-au acumulat averile

„Nu, nu e vorba de niciun fel de remuşcare sau culpabilizare“, spune Dinu Patriciu, posesorul unei averi estimate la peste trei miliarde de dolari şi preşedintele fundaţiei ce îi poartă numele. „Orice om care ajunge la o anumită stare financiară are şi o anumită responsabilitate socială. În România, există o tradiţie veche în acest sens, întreruptă, din păcate, de comunism. Şi boierii de acum câteva sute de ani erau responsabili social faţă de iobagi“, explică el.

Şi patronul lanţului Mobexpert, Dan Şucu, crede că orice companie puternică are o serie de obligaţii sociale. „Noi, de pildă, am donat întotdeauna bani pentru diverse proiecte şi, cu timpul, am ajuns la concluzia că e mai bine să înfiinţăm Fundaţia Mobexpert. În acest mod, putem coordona direct activităţile finanţate“, afirmă el. Aceeaşi motivaţie o dă şi Irinel Columbeanu apariţiei fundaţiei omonime.

Oricât de lăudabilă ar fi, tendinţa spre filantropie a oamenilor de afaceri autohtoni are şi puncte slabe, chiar şi atunci când porneşte din suflet. De exemplu, cei mai mulţi îşi canalizează banii spre rezolvarea unor probleme imediate. „Ar fi mai eficientă redirecţionarea acestor fonduri către zone în care ar produce efecte pe termen lung – cultură sau cercetare, de exemplu“, afirmă Mircea Kivu. Cu alte cuvinte, bogaţii României au de găsit răspuns unei dileme vechi: îi dau omului flămând peşte sau îi dau o undiţă şi-l învăţ să pescuiască?

79-8801-0809_citat_gabrielbiris_c.jpg

 

«Cred că mai degrabă avem de-a face cu raţiuni care ţin de imagine.»
Gabriel Biriş, partener Biriş Goran

79-8802-0809_mirceakivu_c.jpg

 

«Ar fi mai eficientă direcţionarea fondurilor către zone cu efecte pe termen lung.»
Mircea Kivu, sociolog

 

 


Fondator Dinu Patriciu

79-8796-0809_patriciudinu_l.jpg

Numele fundaţiei Fundaţia Dinu Patriciu

Fonduri – 250.000 euro pe anul în curs, aproximativ cinci milioane de euro anual, începând din 2008

Realizări – „Sponsorizează un copil“ – se caută sponsori pentru copii cu situaţie financiară precară şi rezultate bune la învăţătură (fundaţia a fost înfiinţată în decembrie 2006)

Proiecte – „Inventează-ţi viitorul“ – 5.000 de burse pentru liceeni (200 lei/lună) şi 500 de burse pentru studenţi (300 de lei/lună) „Orizonturi deschise“ – 100 de burse pentru studii în străinătate (15.000 dolari/an)

79-8797-0809_danvoiculescu_c.jpg

 

Fondator Dan Voiculescu

Numele fundaţiei Fundaţia Umanistă Dan Voiculescu

Fonduri – –

Realizări – Numeroase programe dedicate copiilor cu probleme, a celor supradotaţi, a bătrânilor, dar şi promovării culturii

Proiecte – FUDV va continua pe aceleaşi direcţii principale

79-8798-0809_dansucu_c.jpg

 

Fondator Dan Şucu

Numele fundaţiei Fundaţia Fundaţia Mobexpert

Fonduri – 300.000 de euro reprezintă bugetul pe anul în curs, bani donaţi de companie şi de patronat

Realizări – Au fost promovate acţiuni privind protecţia ecosistemului din Delta Dunării şi pentru ajutorarea copiilor cu probleme de sănătate

Proiecte – Fundaţia Mobexpert va continua să acţioneze pe cele două direcţii de până acum. Dacă proiectele se vor dovedi de succes, bugetul s-ar putea dubla în 2008

79-8799-0809_iosifctindragan_c.jpg

 

Fondator Iosif Constantin Drăgan

Numele fundaţiei Fundaţia Europeană Drăgan

Fonduri – Câteva milioane de euro anual

Realizări – Conferinţe culturale, publicarea unui „Bulletin européen“, activităţi privind prezervarea bunurilor culturale, arheologia, promovarea cooperării juridice internaţionale, finanţarea instituţiilor aparţinând fundaţiei

Proiecte – FED va continua pe aceeaşi linie de până acum

79-8800-0809_gigibecali_mb16.jpg

 

Fondator Gigi Becali

Numele fundaţiei Fundaţia Creştină George Becali

Fonduri – Variază, în funcţie de solicitări

Realizări – Sponsorizarea unui mare număr de parohii ortodoxe. Donaţii în bani către persoane cu probleme financiare sau de sănătate

Proiecte – Nu au fost comunicate

 

 

Fundatia Fildas Art are ca scop declarat să ajute tinerii artişti şi manifestările culturale. Are un buget de 120.000 de euro pe an şi este fondată de Anca Vlad, aflată pe locul al doilea în topul celor mai bogate femei din România (cu o avere estimată la 120 de milioane de dolari). Anca Vlad este proprietara grupului Fildas din care fac parte, printre altele, distribuitorul de produse farmaceutice Fildas Trading şi Senso TV.

Fundatia RTC s-a implicat în special în activităţi de sprijinire a procesului educaţional. Organizaţia a fost botezată după holdingul omonim (fondat de omul de afaceri Octavian Radu, din el face parte, printre altele, reţeaua Diverta).

Fundatia pentru Educare Şi Dezvoltare Media Pro, afiliată trustului media cu acelaşi nume, dezvoltă proiecte în cercetare, educaţie şi consultanţă. În subordinea sa funcţionează, printre altele, Universitatea Media, Institutul Pro şi Centrul de Formare Profesională Media Pro.

Fundatia Ana este coordonată de Cristiana Copos şi acţionează în domenii diverse (donaţii pentru persoane cu probleme financiare sau de sănătate, ajutoare pentru sinistraţi, proiecte educaţionale).

Fundatia Silviu Prigoana are drept scop principal ajutorarea persoanelor cu handicap locomotor, însă oferă sprijin şi persoanelor grav bolnave, care au nevoie de intervenţii sau tratamente speciale, dar şi sponsorizări pentru proiecte culturale.

Fundatia Vintu are sediul la Bruxelles şi operează în special în Belgia. Fundaţia Eugenia Vîntu poartă numele mamei omului de afaceri şi este activă în special pe plan educaţional. În 2006, Sorin Ovidiu Vîntu a oferit o sponsorizare de cinci milioane de euro pentru reabilitarea parcului din Roman, oraşul său natal, cu condiţia ca acesta să poarte numele mamei sale.

Americanii donează 300 de miliarde de dolari anual

79-8803-0809actualitatea48.jpgÎn fiecare zi, în Statele Unite iau naştere 115 asociaţii non-profit, în momentul de faţă peste un milion de organizaţii desfăşurându-şi activitatea pe teritoriul nord-american.

În 2005, valoarea totală a actelor de caritate din SUA atinsese 260 de miliarde de dolari, iar estimările pentru anul curent se apropie de 300 de miliarde. Era normal, deci, ca cea mai mare organizaţie nonprofit din lume să ia naştere pe pământ american. Fundaţia Bill şi Melinda Gates a fost inaugurată în anul 2000, iar, la finalul lui 2005, anunţa un capital total de 33 de miliarde de dolari. Câteva luni mai târziu, Warren Buffet, CEO şi acţionar majoritar al companiei Berkshire Hathaway, a anunţat că 30 de miliarde de dolari, reprezentând 83% din acţiunile pe care le deţinea în corporaţie, vor fi donate fundaţiei Gates, pe o perioadă de minimum 20 de ani. Întrebat de motivele pentru care a decis să renunţe la cea mai mare parte a averii în acest mod, Buffett a declarat că, pe de o parte, fundaţia soţilor Gates este prima care chiar a realizat ceva important până acum, dar şi că trebuie să dea ceva înapoi Americii, nu pentru că s-ar simţi vinovat, ci pentru că este, pur şi simplu, recunoscător că s-a născut acolo. „Dacă mă iei de aici şi mă muţi în Bangladesh sau Peru, poţi să-ţi dai seama că talentul sau flerul în afaceri nu mai are nicio importanţă, dacă este cultivat în sol neprielnic“, declara el.
Conform legislaţiei americane, fundaţia Gates, devenită astfel cea mai bogată din istorie, este obligată să investească anual în scopuri caritabile 1,65 miliarde de dolari. De altfel, începând cu anul viitor, Bill Gates se va retrage treptat de la conducerea Microsoft, pentru a se putea dedica activităţii organizaţiei. Totuşi, nu toată istoria fundaţiei este desprinsă din filme. O investigaţie publicată la începutul acestui an de cotidianul Los Angeles Times atrăgea atenţia că, în paralel cu donaţiile caritabile, fundaţia investeşte în companii ale căror activităţi îi contrazic scopurile declarate. Astfel, criticii reproşează fundaţiei că, deşi deţine o forţă financiară fără precedent, nu reuşeşte să schimbe nici măcar companiile în care deţine acţiuni, ceea ce face improbabilă reuşita principalului obiectiv, „îmbunătăţirea stării de sănătate şi a şansei oferite oamenilor de a scăpa de foame şi de sărăcia extremă“.

Dincoace de Ocean, înclinaţia spre activităţi caritabile nu se apropie de proporţiile din SUA. Excepţiile sunt Germania, unde primele patru fundaţii însumează un capital de circa 15 miliarde de dolari, şi Marea Britanie. Cu donaţii anuale de peste 300 de milioane de lire sterline (625 de milioane de dolari), Wellcome Trust, a doua fundaţie din lume, în termeni financiari, investeşte în sectorul medical sume mai mari chiar şi decât cele furnizate de guvern.

Mergând spre est, România pare a fi starul regiunii în materie de filantropie. Astfel, din topul miliardarilor din Europa Centrală şi de Sud-Est, întocmit de revista Forbes, doar unul este implicat serios în activităţi caritabile. Cunoscut ca pasionat de artă, magnatul ucrainean Victor Pinchuk, ocupantul locului trei, a anunţat de curând deschiderea primului centru de artă contemporană din ţara natală. În paralel, el deţine Fundaţia Anti SIDA, singura de acest fel din Ucraina, şi, de asemenea, finanţează câteva facultăţi cu profil economic din Kiev. Conaţionalul său Rinat Ahmetov, situat pe locul secund în clasamentul Forbes, şi-a deschis şi el de curând o fundaţie, „Efficient Management“, al cărei scop declarat este creşterea competitivităţii economiei ucrainene şi a nivelului de trai. În schimb, cel mai bogat om de afaceri din zonă, cehul Petr Kellner, cu o avere estimată la şase miliarde de dolari, s-a rezumat la deschiderea unei şcoli pentru copiii supradotaţi, atrăgându-şi, nu o dată, critici serioase din partea mass-media din Cehia pentru lipsa de implicare.

Te-ar putea interesa și: