Oamenii de ştiinţă au comparat două perioade (1960-1979 şi 1991-2010), între care temperatura medie globală a crescut cu 0,5°C. 

Între cele două intervale menţionate, intensitatea precipitaţiilor extreme a crescut cu 10% pe un sfert din teritoriul mondial. Secetele s-au prelungit cu o săptămână în jumătate din regiuni, potrivit acestui studiu, apărut în revista Nature Climate Change. 

Atât de multe schimbări radicale exclud orice variabilitate naturală, au precizat autorii cercetării. 

Conform Agerpres, temperatura de pe planetă a crescut deja cu 1°C în raport cu perioada de dinainte de Revoluţia industrială, „iar noi dispunem de acum de o serie de observaţii, reale, ce ne permit să vedem consecinţele concrete ale încălzirii climei”, a declarat Carl-Friedrich Schleussner, cercetător la Institutul de Cercetare a Impactului asupra Climei din Potsdam. 

Încălzirea globală, generată de arderile de cărbune, petrol şi gaze naturale, a început odată cu industrializarea lumii, însă ea s-a accelerat în mod considerabil în ultimii 50-60 de ani. 

Între perioadele 1960-1979 şi 1991-2010, verile au fost cu 1°C mai calde (pentru un sfert din regiunile lumii), iar iernile au fost cu 2,5°C mai călduroase. 

Statele lumii au adoptat la sfârşitul anului 2015, la Paris, un acord internaţional pentru a limita încălzirea climei terestre cu peste 2°C în raport cu Revoluţia industrială, vizând chiar o limită de 1,5°C în privinţa acestei creşteri a temperaturii medii globale. 

GIEC, grupul de experţi pentru climă din cadrul ONU, va trebui să prezinte în septembrie 2018 o vastă sinteză ştiinţifică despre fezabilitatea obiectivului de 1,5°C şi despre consecinţele ce ar putea fi evitate dacă omenirea va reuşi să atingă acel obiectiv. 

“Vedem în mod clar că o diferenţă de 0,5°C contează”, a declarat Erich Fischer, profesor la Ecole Polytechnique Federale din Zurich (ETH), coautor al studiului. 

Potrivit precedentelor previziuni bazate pe modele informatice, realizate tot de profesorul Schleussner, o încălzire cu 2°C, comparată cu o creştere a temperaturii cu 1,5°C, ar determina o dublare a severităţii stresului hidrologic, recolte slabe şi valuri de caniculă în numeroase regiuni de pe Terra. 

Menţinerea creşterii temperaturii medii sub 1,5°C (obiectiv foarte dificil de implementat) ar da astfel o şansă de supravieţuire barierelor de corali, aflate în centrul unor ecosisteme de care depind 500 de milioane de oameni şi un sfert din totalul vieţuitoarelor marine.