EXCLUSIV. Jiji Lazăr a dat actoria pe muzica din cluburi. Cum a devenit unul dintre cei mai cunoscuți DJ
Liviu Mihaiu l-a invitat, joi, în podcastul Condamnați la cultură, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România, pe Jiji Lazăr, un nume celebru în lumea DJ-ilor din cluburile bucureștene și de pe litoral. Absolvent de UNATC, Lazăr a ales să mixeze muzică.
În ediția de joi a podcastului „Condamnați la cultură”, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube „Hai România”, Liviu Mihaiu l-a avut față în față pe unul dintre personajele emblematice ale vieții de noapte bucureștene: Gigi (Jiji) Lazăr.
Povestea lui Jiji nu este doar despre muzică, ci despre spiritul liber al anilor ’90, despre tranziția de la casetele derulate cu pixul la gloria din Club A și Lăptăria lui Enache. Un absolvent de UNATC care a ales „microbul” sunetului în detrimentul scenei clasice de teatru, dar care a rămas, în esență, un artist al atmosferei.
Jiji Lazăr a dat actoria pe muzica din cluburi. Cum a devenit unul dintre cei mai cunoscuți DJ
Pentru Jiji Lazăr, totul a început imediat după Revoluție, într-o perioadă în care setea de libertate se măsura și în decibeli. Elev fiind la liceul „Lucian Blaga”, acesta a început să experimenteze mixajul într-un mod rudimentar, dar plin de pasiune.
„După Revoluție am intrat la liceu. Din liceu am început să pun muzică, să facem un radio al liceului Lucian Blaga, de exemplu, între a 11-a și a 12-a. Timp în care eram prieten foarte bun cu colegi din liceul german. Și tatăl lui Alexandru Chiciu era profesor de sport la liceu german și ne-a dat sala de jos de la Schlerhaus, joia seara ne dădea de la 18 la 22, ca să punem muzică acolo”, a povestit Jiji Lazăr.
Metoda de lucru de atunci ar părea de neconceput pentru DJ-ii de astăzi, obișnuiți cu stick-uri USB și softuri performante: „Puneam muzică pe casete, le pregăteam de acasă cu pixul, le puneam pe melodii, puneam muzică de la șase la zece.”
Primii bani pe care i-a câștigat
Dacă astăzi onorariile artiștilor sunt subiect de contracte complexe, în anii de început ai underground-ului bucureștean, profitul venea din surse mult mai pragmatice. Jiji a rememorat cu umor cum își finanțau pasiunea și stilul de viață.
„Banii pe care îi câștigam erau din garderobă. Lăsai haina la garderobă tu, client, și la final noi împărțeam banii de garderobă cu nenea de acolo și el își lua Florentino, noi ne luam Motorola”, s-a confesat invitatul lui Liviu Mihaiu.
Singurul actor diplomat în teatru muzical, „infectat” de microbul muzicii
Deși este cunoscut publicului larg ca DJ, puțini știu că Jiji Lazăr are o pregătire academică în arte. A absolvit UNATC în 2002, fiind un caz special în generația sa. Totuși, lumina reflectoarelor de teatru a fost rapid înlocuită de luminile stroboscopice din Twice sau Club A.
„Am terminat un UNATC-ul în 2002. Actorie, by the way. Teatrul muzical. Singurul actor diplomat în teatru muzical. Am terminat actoria, dar eu puneam muzică în paralel, că microbul intrase destul de adânc în mine. Avea multe casete acasă, ce să zic, benzi de magnetofon. Puneam muzică la Twice, apoi mai târziu a devenit Culture House, puneam muzică după aia când eram student la Club A. La Lăptăria lui Enache, că acolo ne-am cunoscut când erați voi la Cațavencu și vă puneam muzică la balurile lui Cațavencu și la petrecerile Radio Guerrilla.”
Exodul de la Neptun spre Vamă: „Te bumbăceau un pic dacă aveai plete”
Istoria distracției de pe litoralul românesc este și ea marcată de trecerea de la stațiunile „clasice” la spiritul rebel al Vămii Vechi. Jiji Lazăr a descris atmosfera tensionată din anii ’94-’95, când identitatea vesitmentară și capilară te putea transforma în țintă.
„Iarna mai mergeam și la Sinaia, adică era 1 Mai, 1 Mai se făcea la început la Neptun. Adică cine a prins în anii 94-95 la Neptun erau primii ani de eliberare studențească, ca să-i zic așa. După care, ușor-ușor, ne-am mutat către Vamă, pentru că deja cu neptunenii și cu mangalioții nu ne mai înțelegeam. Cine a fost pe acolo știe că dacă aveai plete și Adidas sau Levis pe tine, imediat erai luat în vizor de băieți și te bumbăceau un pic. Ce faci, mă, aici, din București.”
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.