Este interzis în România. Amenzi pentru munca la negru. Românii sunt verificați
Adaugă-ne ca sursă preferată
Urmărește pe Google News
Inspectorii ITM Timiș au aplicat amenzi de 340.000 de lei, aproape 70.000 de euro, după un control axat pe munca la negru în sectorul construcțiilor.
Inspectorii ITM Timiș au aplicat amenzi de 340.000 de lei, echivalentul a aproximativ 70.000 de euro, după un control focalizat pe munca la negru în sectorul construcțiilor.
ITM Timiș a anunțat într-un comunicat de presă că, după verificările recente, au fost găsite 17 persoane lucrând fără contracte individuale de muncă. Pentru aceste încălcări, au fost aplicate amenzi în valoare totală de 340.000 de lei.
”În urma acestor verificări, au fost depistate 17 persoane prestând activitate fără contracte individuale de muncă pentru care s-au aplicat sancţiuni în valoare de 340.000 de lei”, precizează ITM Timiş.
Inspectorul șef al ITM Timiș, Ileana Mogoșanu, a subliniat riscurile asociate muncii „la negru” pentru angajatori și lucrători.
Aceste riscuri includ lipsa drepturilor precum vechimea în muncă, concediu de odihnă, concediu medical, indemnizația de șomaj, indemnizația pentru creșterea copilului și deducerile personale.
De asemenea, lucrătorii nu beneficiază de asigurare în sistemul public de sănătate.
Atât angajatorii, cât și lucrătorii care muncesc „la negru” cauzează prejudicii semnificative bugetului de stat.
Munca la negru rămâne o problemă globală
Angajarea informală, cunoscută și sub numele de muncă la negru, rămâne o problemă globală. Estimările Organizației Internaționale a Muncii (OIM) din 2023 arată că 58% din forța de muncă mondială este angajată fără contracte și protecție legală, scăzând la 50% după excluziunea lucrătorilor din agricultură.
În Uniunea Europeană, deși rata angajării informale este mai mică, există încă un număr semnificativ de lucrători cu contracte ocazionale sau pe zero ore.
Conform datelor OIM, Ungaria și Polonia au cele mai mari rate de angajare informală în UE, cu 17,8% și, respectiv, 9,8%. Alte state membre, cum ar fi Malta și Slovenia, au rate mult mai mici, sub 2%.
Profesorul Mihails Hazans de la Universitatea din Letonia subliniază că disparitățile sunt influențate de normele sociale, tradiții și legislație.
De exemplu, în Polonia, numeroasele întreprinderi mici care folosesc lucrători neoficiali explică parțial ratele ridicate de angajare informală. De asemenea, ocuparea informală este mai frecventă în țările unde sectoarele ospitalității și construcțiilor sunt predominante.
Printre cele cinci economii principale ale Europei, Regatul Unit a înregistrat cea mai mare rată de angajări informale, de 6,5%. Italia a urmat cu 3,8%, iar Franța cu 3,6%. În contrast, Spania a avut o rată de 2,6%, iar Germania una de 2,5%.
Recomandările noastre
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.