Polonezul Donald Tusk, în vârstă de 62 de ani, a devenit, miercuri, primul est-european ales, în cadrul Congresului Partidului Popular European (PPE) de la Zagreb, să conducă marea familie a dreptei din Uniunea Europeană. Tusk, singurul candidat înscris pentru preşedinţia PPE, a fost validat cu 491 de voturi pentru şi 37 de voturi împotrivă. Preşedinţia sa va începe la 1 decembrie 2019, se precizează pe site-ul PPE.

Născut la Gdansk, oraşul şantierelor navale şi leagăn al sindicatului Solidaritatea, acest liberal convins i-a răpit în 2007 puterea conservatorului Jaroslaw Kaczynski, actualul preşedinte al Partidului Lege şi Justiţie (PiS), care are faţă de el de atunci o ură persistentă, scrie France Presse într-un comentariu dedicat carierei politice a lui Tusk.

În cei şapte ani ai săi ca prim-ministru, el a lăsat amintirea unui om care nu a încercat să transforme radical ţara, dar s-a pus bine în slujba dezvoltării ei, într-o relativă stabilitate, „garantând că apa caldă curge tot timpul la robinet”.

Mandatul său a fost marcat şi de catastrofa aeriană de la Smolensk, în care a murit pe 10 octombrie 2010 preşedintele Lech Kaczynski, fratele geamăn al lui Jaroslaw. Acesta a încercat în van să împiedice alegerea sa la preşedinţia Consiliului European, unul dintre posturile cheie ale UE.

Donald Tusk a beneficiat de retragerea prim-ministrului danez Helle Thorning-Schmidt din cursa pentru preşedinţia Consiliului European, aflându-se din decembrie 2014 în fruntea acestui for.

Şef de orchestră al summit-urilor europene, unde a depus eforturi să menţină unitatea celor 27 în raport cu Regatul Unit în timpul negocierilor spinoase privind Brexitul, el a fost timp de cinci ani unul dintre cele două chipuri ale Europei, alături de luxemburghezul Jean-Claude Juncker, preşedinte al Comisiei Europene.

Numindu-l pe Tusk în fruntea familiei lor politice, PPE, în mare parte dominat de creştin-democraţii Angelei Merkel, chiar dacă ea însăşi este în pierdere de viteză, încearcă să-şi arate muşchii în special în relaţia cu Emmanuel Macron, foarte prezent în prim-planul scenei europene.

Ca şi lidera germană, a cărei limbă o vorbeşte, Tusk şi-a trăit prima parte a existenţei într-o ţară comunistă aflată sub jugul sovietic, de unde o mare suspiciune faţă de Rusia.

Într-un discurs remarcat pe 13 noiembrie la Bruges, el a luat deschis poziţie împotriva lui Emmanuel Macron, un „prieten foarte drag”. Într-o replică adresată preşedintelui francez care a afirmat că doreşte o apropiere a UE de Moscova, Donald Tusk a pledat cu claritate pentru o poziţie „fermă” faţă de Rusia. El a avertizat Franţa şi în legătură cu extinderea UE. „Nu putem avea o Europă suverană fără Balcani stabili, integraţi cu restul continentului”.

Mandatul de preşedinte al PPE atribuit miercuri seară lui Donald Tusk este unul de trei ani, dar poate fi prelungit pe termen nedefinit. Această funcţie a fost ocupată de altfel timp de 23 de ani de belgianul Wilfried Martens (1990-2013), căruia i-a succedat francezul Joseph Daul. De la crearea formaţiunii în 1976, PPE a avut cinci preşedinţi, doi belgieni (Leo Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer).


Te-ar putea interesa și: