Ce a contribuit totusi la incetinirea ritmului de dezinflatie stabilit de BNR in momentul in care a hotarat sa treaca la procesul de tintire a inflatiei? Cel de-al doilea raport asupra inflatiei identifica cele mai importante cauze ale derapajului care au condus dealtfel si la revizuirea tintei pe acest an de la 7% la 7,5%.

Chiar daca, in trimestrul III al anului, rata medie anuala a inflatiei a coborat cu un punct fata de trimestrul II, pana la 8,9%, fata de proiectia pe termen scurt a BNR efectuata in iunie, derapajul a fost de 0,3%. Procesul de dezinflatie a fost franat in aceasta perioada de cel putin trei factori: pretul titeiului pe plan international, cresterea preturilor la legume, ca efect intarziat al inundatiilor din vara, si ritmul de crestere al consumului.


Atingerea unor maxime istorice pe plan international la pretul titeiului a antrenat o scumpire a carburantilor pe plan local, care au ajuns deja la nivele comparabile cu peste jumatate din tarile membre UE 25. In afara acestor factori, un rol important l-au mai jucat si cresterile salariale, dinamica lor accelerandu-se cu inca 2,4% fata de trimestrul II. Un alt factor perturbator a fost capitalul speculativ care a continuat sa intre in Romania, marind presiunile asupra deficitului de cont curent.


Constrangerile majore exercitate de BNR pentru a opri derapajele au fost de politica monetara prudentiale si administrative pentru limitarea creditului, in principal a celui in valuta. Aprecierea leului a fost practic principala parghie de politica monetara in strunirea inflatiei. Totusi, aceasta politica a dovedit ulterior ca poate avea si efecte adverse: aprecierea leului dincolo de sustenabilitate.
Aprecierea leului a avut totusi si efecte poztitive, in special asupra preturilor la medicamente si la tarifele de telefonie, care in trimestrul II s-au ieftinit. Factorii pozitivi care au ajutat procesul de dezinflatie au fost majorarile diminuate la pretul energiei electrice, ca urmare a cresterii ponderii energiei hidroelectrice in detrimentul celei termoelectrice, ale carei costuri de productie sunt mai mari.


Pentru ultimele doua luni ale anului, banca centrala nu vede abateri foarte mari de la obiectivul stabilit, cu atat mai mult cu cat expectatiile BNR pentru inflatia din octombrie au fost gresite doar cu 0,1% – 0,2%. Guvernatorul se asteapta la o oarecare bucla inflationista datorita efectelor intarziate ale preturilor administrate si la o usoara revenire in luna decembrie, dar este increzator ca se va incadra in tinta de inflatie pentru 2005. Comparand cu inflatia din 2004, de 9,3%, o inflatie de 8,3% arata un procent de dezinflatie relativ mic, “dar extrem de important”, cum l-a caracterizat guvernatorul. Importanta unicului procent de dezinflatie din 2005 este dat de faptul ca media anuala a inflatiei in acest an a fost permanent peste 9%, adica de o singura cifra, in timp ce, in 2004, media anuala a inflatiei a fost constant peste 11,5%, doar lunile de iarna facand simtite efectele dezinflatiei. Este clar astfel ca trendul de dezinflatie a fost inceput in ultimele luni ale lui 2004 si consolidat in 2005.


In schimb, prognozele pentru 2006 nu sunt foarte optimiste. Indoielile guvernatorului referitoare la politica fiscala a Guvernului, presiunile sindicale care vor conduce la majorari salariale, pretul international al titeiului, paritatea euro/dolar si abaterile majorarilor de preturi administrate peste limita stabilita in calendarul anterior plaseaza rata inflatiei in 2006 (tinta anuntata ramanand deocamdata la 5%) la limita superioara a intervalului de variatie.

Rata inflatiei

Trendul dezinflationist a inceput la finele lui 2004, chiar daca rata medie anuala a inflatiei
a continuat sa aiba doua cifre, iar in 2005, aceasta tendinta s-a consolidat, reusind performanta de a avea o singura cifra in toate lunile din acest an.

Sursa: BNR

Variatia preturilor Administrate

Contributia preturilor administrate la rata inflatiei este majora, iar variatiile de crestere ale acestora, destul de mari in ultimul an. Acest ritm de crestere a preturilor la energie electrica, termica, gaze naturale etc. va continua chiar intr-un ritm mai accelerat anul viitor.

Sursa: BNR

Productivitatea In industrie

Ecartul dintre dinamica anuala a productivitatii muncii si cea a salariului brut real s-a restrans de la +6% in trimestrul I 2005 la +0,4% in trimestrul II. Totusi, in ciuda scaderii, costurile cu forta de munca au generat presiuni inflationiste severe.

Sursa: BNR