OMV Petrom a oprit centrala electrică de la Brazi ca urmare a unei defecțiuni la transformatorul turbinei cu aburi. Unitatea de la Brazi are o capacitate de 860 MW, iar anul trecut a produs 2,93 TWh (producție la care a participat și parcul eolian Dorobanți, cu o capacitate de 45 W), în creștere cu 10% față de 2015 pe fondul unei majorări a cererii din piață.

Oprirea centralei de la Brazi, care funcționează pe gaz și furnizează aproximativ 80% din producție către piață, restul de 20% fiind pentru consum propriu, are efecte directe asupra sistemului energetic național, care are un consum mediu de circa 6.000 MW. Producția de la Petrobrazi trebuie înlocuită din alte surse și chiar dacă țara noastră are capacitate de acoperire a acesteia, sistemul se confruntă cu mai multe probleme.

La doar câteva zile de la anunțul referitor la defecțiunea centralei de la Petrobrazi s-a închis și reactorul 1 de la Cernavodă pentru câteva zile pentru efectuarea unor lucrări de mentenanță. După reconectarea acestuia la sistemul național, urmează să fie oprit pentru o perioadă de 30 de zile reactorul numărul 2, unitatea fiind programată să intre în lcrări de mentenanță, inspecție și testare.

Tot în această perioadă au loc și discuții la Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai important producător de energie pe bază de cărbune din țara noastră, care trece prin reorganizare și restructurare, un plan convenit împreună cu Uniunea Europeană. Inițial era stabilită disponibilizarea a circa 2.000 de angajați din totalul de peste 14.000, dar discuțiile ulterioare arată că cifra s-ar putea opri la o mie.

Așa cum se poate observa și din imaginea alăturată, la momentul redactării acestui articol, o treime din producția de energie provenea de la unitățile pe cărbune, iar 32% de la hidrocentrale. Cealaltă treime era împărțită de hidrocarburi, energia nucleară și cea din surse regenerabile. Doar cu un reactor în funcțiune, centrala de la Cernavodă asigura doar 10,6%, iar unitățile pe hidrocarburi, deasemenea, puțin peste 10%. Anual, consumul național are ca sursă aproximativ o treime hidro, o treime termo (cărbune și gaze în principal) și o treime nucleară și energie verde (eoliană, fotovoltaică). Producția de energie eoliană este însă problematică, fiind imprevizibilă. Dacă acum am văzut o pondere de doar 5,2%, la începutul anului aceasta a fost și de peste 25%.

 

Investiții și disponibilizări

Cea mai mare problemă a sistemului energetic național este, conform tuturor actorilor din piață, lipsa investițiilor. OMV Petrom, spre exemplu, a investit 530 milioane euro pentru centrala de la Petrobrazi, unde au fost instalate două turbine cu gaze naturale de 290 MW fiecare și o turbină cu abur de 313 MW. Compania a anunțat la momentul inaugurării că centrala are o eficiență energetică de 57%, față de 30% media din sistemul energetic din țara noastră. Chiar și așa, instalațiile se pot defecta (una dintre turbine nu este disponibilă din septembrie anul trecut, iar acum este oprită integral), de aceea investițiile continue sunt obligatorii, nu doar recomandate.

Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă funcționează conform programului prestabilit, dar investițiile în unitățile 3 și 4, care ar fi trebuit să fie realizate împreună cu chinezii, sunt blocate. Aceasta în condițiile în care dublarea capacității de producție a energiei nucleare ar putea furniza în mod stabil o treime din producția națională, ceea ce ar permite reducerea utilizării combustibililor fosili (cărbune și hidrocarburi).

Producția de energie verde, în principal eoliană, a ajuns deja la un nivel confortabil (fiind și subvenționată de consumatori) și asigură anual în jur de 15% din producție. Dar în timp ce investițiile în capacități de producție pe gaze sau regenerabilă au fost realizate de sectorul privat, centralele cu producție din cărbune, primele unități care asigură stabilitatea producției în sistem, încă așteaptă programele de eficientizare.

Pentru CEO au fost alocate 1,5 miliarde lei pentru extinderea carierelor de exploatare a cărbunelui de la Jilțu de Sud și Roșia, sumă destinată exproprierilor, în condițiile în care singura carieră la care CEO mai mare rezerve este cea de a Jilțu de Nord. Compania trece prin restructurare, iar anul acesta vor fi disponibilizați o mie de angajați (jumătate față de programul inițial), urmând ca în 2018 să mai fie concediați 740 de angajați. Programul va continua până în 2020, conform acordului cu UE, iar până la final circa 4.000 de angajați ar trebui să fie disponibilizați (față de 5.000 cât era prevăzut inițial). Planul de investiții pentru CEO prevede investiții totale de 2,7 miliarde lei în perioada 2017 – 2020, dintre care 655 milioane lei în acest an.

 

33% este ponderea producției de energie electrică în centrale pe cărbune din consumul anual de energie