Misiunea chineză Chang’e-4 a descoperit o substanţă de culoare neobişnuită, asemănătoare unui gel, în cadrul programului de explorare pe care îl desfăşoară pe faţa întunecată a Lunii. Roverul misiunii, Yutu-2, a făcut această descoperire care i-a surprins pe oamenii de ştiinţă în timpul celei de-a opta zile selenare. Caracterul surprinzător al descoperirii şi faptul că încă nu se ştie despre ce substanţă este vorba, i-a făcut pe responsabilii misiunii să decaleze programul roverului autonom Yutu-2 şi să-şi concentreze toate resursele ştiinţifice pentru a identifica acea substanţă.

Cea de-a opta zi selenară a misiunii Chang’e-4 a început pe 25 iulie. Roverul Yutu-2 a început să se deplaseze printr-o regiune în care se află numeroase mici cratere de impact. Pe 28 iulie, Centrul chinez de control al misiunii se pregătea să încheie activitatea cu roverul Yutu-2, care este lăsat în stare de hibernare în perioada amiezilor pe Lună, când instrumentele sale sensibile sunt expuse direct temperaturilor foarte mari şi radiaţiilor solare. Un membru al echipei de control al misiunii analiza imaginile primite de la camera principală a roverului şi a observat un mic crater care conţine un material cu o culoare şi o textură cu totul deosebite faţă de regolitul şi rocile din jur.

După ce echipa a hotărât că descoperirea este suficient de importantă pentru a schimba planurile imediate ale misiunii roverului, Yutu-2 s-a apropiat de crater pentru a studia descoperirea cu arsenalul său de instrumente ştiinţifice, din care face parte spectrometrul VNIS (Visible and Near-Infrared Spectrometer), ce detectează lumina reflectată de diferite materiale şi identifică astfel compoziţia materialelor în cauză.

VNIS este instrumentul care a descoperit şi materia provenită din mantaua selenară în regolitul din craterul Von Kármán, descoperire anunţată de cercetătorii chinezi în luna mai.

Deocamdată, oamenii de ştiinţă nu s-au aventurat să ofere ipoteze cu privire la natura noii descoperiri, despre care au spus doar că are aparenţa unui gel şi o culoare neobişnuită, contrastantă cu griul tern al regolitului din jur. O posibilă explicaţie, notează Live Science, care citează cercetători care nu au legătură cu această misiune, este că această materie ar putea fi sticlă topită, rezultată în urma impactului cu un meteorit.

Misiunea Chang’e-4 a fost lansată la începutul lunii decembrie 2018 şi a aselenizat pe faţa nevăzută a Lunii pe 3 ianuarie 2019. Până la sfârşitul zilei selenare 8, roverul Yutu-2 a parcurs aproximativ 271 de metri pe suprafaţa Lunii. O zi lunară este echivalentă cu aproximativ 29 de zile şi 12 ore pe Pământ. Cu alte cuvinte, o zi selenară completă este formată din aproximativ două săptămâni de lumină şi două săptămâni de întuneric, în timpul terestru.

În cursul celei de-a noua zile selenare, Yutu-2 îşi continuă călătoria spre vest faţă de locul de aselenizare, intră în hibernare timp de aproximativ şase zile terestre, atât cât durează amiaza pe Lună, pentru a se proteja de radiaţii şi de temperaturile ridicate şi apoi se va reactiva pe durata nopţii pe Lună – în jurul datei de 5 septembrie pe Pământ.

Te-ar putea interesa și: