Cu un PIB/capita de 42% din media UE, regiunea Sud-Vest Oltenia (judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea) se află pe locul şapte în acest top.  

Cel mai mic oraş din Oltenia vrea să redevină comună, la 15 ani de când a făcut trecerea de la rural la urban. Localnicii spun că în tot acest timp n-au primit nimic din confortul celor de la oraş. Doar plătesc taxe. 

Sătui să fie orăşeni doar în buletine, oltenii Potcoavei s-au apucat să strângă semnături şi vor musai să-şi oficializeze dorinţa prin referendum. Printre răzvrătiţi, Gabi de pe strada Islazului.

La fel se întâmplă şi în Bărăgan, unde oamenii din oraşul Căzăneşti au decis deja, prin referendum, ca localitatea să redevină comună.

În Potcoava mulţi fac agricultură. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală localnicii şi-ar putea deschide uşor afaceri cu bani nerambursabili. Titi, un atelier de reparaţii electronice. Gabi şi-ar putea diversifica investiţia. Anul trecut, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a ajutat 3.025 de antreprenori, cu un total de 271 milioane de euro. Din cauza titulaturii de oraş, cei şase mii de locuitori ai Potcoavei nu se încadrează în programul acesta. Nici primăria nu poate. De când a fost declarat oraş, Potcoava a realizat cu fonduri europene un drum scurt şi un pod mic.

Tiberiu Guianu, viceprimar Potcoava: Noi suntem oraş din 2004 şi nu prea s-au schimbat multe. Şi cetăţenii vor să trecem la stadiul de comună, pentru că dânşii consideră că sunt taxele prea mari. Şi mai ales taxa cu gunoiul, în special. Toată lumea cu gunoiul ăsta: 11 lei şi 70, de persoană. Pe lună. Cam mult!

Oraşul a obţinut recent 11 milioane de lei pentru extinderea sistemului de apă şi canalizare. Şi-un ajutor elveţian de două milioane şi 700 de mii de lei, pentru iluminat public cu panouri solare. Primăria crede însă că ar obţine mai mulţi bani prin programele rurale. Şi vrea să redevină comună.

Oraşul Căzăneşti este la un pas să redevină comună. Pe 26 aprile 2004, după analize birocratice neclare, partea asta de Bărăgan a îndeplinit 17 criterii urbane de bază şi a fost declarată oraş. Localitatea n-are însă canalizare nici acum. N-are depozit pentru deşeuri, n-are stație de epurare, n-are nici măcar un hotel. Din 5.700 de suflete, acum două decenii, oraşul mai are 3500. Populaţia tânără însă e plecată în lume, după trai bun.

 

„Proiectul de act normativ se află în Senat şi aşteptăm votul senatorilor. Nutresc speranţa că senatorii, aşa cum au votat pentru localitatea Băneasa din Constanţa să devină comună la loc, să voteze şi pentru Căzăneşti să se întoarcă la statutul de comună”, Tinel Gheorghe, deputat.

Primarul contrazice deputatul. În opinia sa, retrogradarea în rang înseamnă regres. E mândru! Localitatea are destule trofee în palmares. A fost chiar şi campioană judeţeană la trasul frânghiei. Pocalul aurit din biroul edilului e mărturia izbânzii.

Până la verdictul Senatului, Căzăneştiul rămâne în peisajul urban. Dintre oraşele care se visează iar comune, doar Băneasa, din Constanţa, a reuşit. N-a apucat-o majoratul printre oraşe. Localnicii au făcut referendum, cum cere legea, şi i-au schimbat blazonul. După 17 ani, taman luna trecută, fix de Unirea mică, Băneasa Constanţei a redevenit comună cu acte. Schimbarea a redesenat şi schema unităţilor administrativ-teritoriale. România are acum 103 municipii, 216 orașe și 2.862 de comune, scrie Digi24.