“Zona euro ne afectează, categoric. Ne-ar afecta mai mult dacă am fi înăuntrul ei. Suntem la graniţa ei şi contagiunea poate oricând apărea”. Cu această declaraţie ar putea ieşi, fără să o cizeleze, şi în ianuarie 2012, chiar dacă i-a a fost făcută în prima lună a acestui an.

Mugur Isărescu, cel mai longeviv guvernator, intrat şi în Cartea Recordurilor, de altfel, pare a avea discursul pregătit la orice oră şi la orice moment, iar potrivirile pică la fix. Nu ştiu dacă şeful băncii centrale a făcut cursuri de oratorie (pe lângă cele valutare), dar retorică are. Datorită unei retrospective realizate de hotnews.ro cu cele mai importante declaraţii ale guvernatorului BNR în 2011, ordonate cronologic, pe care v-o recomand, am putut, acum la sfârşit de an, să trec în revistă anul care tocmai se încheie.

Aşa cum precizam şi mai spus, problemele din zona euro par să ne afecteze şi mai mult. Dar tot zona euro este cea care ne-a ajutat să obţinem, în acest an, exporturi record. “Ce servicii poate oferi România, transport, turism? Poţi face turism fără autostrăzi? Nu avem mari speranţe să avem mari exporturi în sectorul serviciilor până nu vom crea infastructura necesară”, spunea la început de an guvernatorul. Şi pe bună dreptate, la capitolul infrastructură România stă prost, chiar dacă în 2011 s-au mai mişcat pe ici pe colo câte ceva. Sau s-a mişcat prea mult şi fără noimă. “În România sunt peste 40.000 de proiecte neterminate finanţate de stat. Unii sunt probabil bani total irosiţi”, remarca Isărescu. Ceea ce lipseşte României este credibilitatea, iar aceasta o construieşti greu şi o pierzi într-o clipită. “În condiţii în care ai probleme de credibilitate, îţi trebuie o undă verde, o ştampilă că ai politici credibile. Noua asta ne trebuie mai mult decât banii”.

În luna februarie, guvernatorul ne îndemna să stimulăm munca şi spunea că este esenţială o reducere a poverii la nivelul companiilor. Am trăit cu speranţa că o reducere a contribuţiilor sociale va avea loc, doar că ea nu a mai venit, chiar dacă matematic minusul la buget în 2011 urma să fie acoperit anul viitor. Şi la luarea unei astfel de decizii nu a contribuit FMI. Experţii Fondului doar fac recomandări, iar autorităţile locale decid. Cât de agresivi au fost reprezentanţii mediului de afaceri cu cei de la Finanţe în a-I convinge de relaxarea fiscală a muncii prin reducerea CAS e greu de estimat, dar Isărescu a ştiut cum să-I atace, prin apărare, pe dealerii băncilor:“s-a spus atunci (când a fost atacul speculativ pe leu) că intervenţiile Băncii Naţionale au fost agresive. Mai recent s-a spus că au fost barbare. Dacă aperi ceva, operaţiunea defensivă poate să fie orice altceva decât barbară. Cel care atacă poate să fie barbar. Şi ştirea cu intervenţia agresivă sau barbară a Băncii Naţionale: a ieşit BNR şi a ciomăgit bieţii dealerii de pe piaţă”.

După o vară liniştită, în septembrie s-a văzut în cursul valutar “temperaturile ridicate” din zona euro. Euro a trecut de 4,3 lei, iar acest curs este bază de calcul pentru accizele de anul viitor.  Evenimentele din Europa şi emoţiile de peste ocean cu planul lui Obama  din luna august a umbrit toată toamna. “Lumea trece printr-o transformare deosebit de importantă. Ce se va întâmpla? Nu ştiu. Şi v-o spun clar, nu ştiu ce se va întâmpla, cu toate că circul în toate aceste cercuri în care se discută şi de viitorul omenirii şi al băncilor centrale, nu ştiu nici ei foarte clar. Nu cred în conspiraţii, probabil că aţi aflat că fac parte din nu ştiu ce grupuri care pun la cale omenirea, ne adunăm şi… astea sunt. Dar sincer nu se întâmpla numai în România, minţi din astea bolnave şi dominate de ideea conspiraţiei mondiale există peste tot”, încerca să ne liniştească Isărescu.
Dar ce se va întâmpla în 2012? “Anul 2012 şi cei care vor urma nu vor mai semăna cu anii 2009-2011. România va trebui să forţeze ieşirea din criză, un proces greu, complex şi dificil. Ceea ce va cere, din partea întregii societăţi româneşti, un nou efort de restructurare, de eficientizare, de perfecţionare”.
 
Câte eforturi trebuie să mai facem, câte ore trebuie să mai pierdem în trafic pentru că nu avem autostrăzi? Fiind an electoral, politicienii ne vor promite câte-n lună şi-n soare, iar noi vom asista la aceeaşi gâtuire de pe centură: “Personal, credeam că drumul spre mare este rezolvat. Am luat-o pe centura Bucureştiului. De la DN1 mergi vreo 4 km, pe urma tot în gropi intri. S-a făcut un pod frumos acolo. Nici jumătate din Centură nu s-a terminat de atâta timp într-un oraş de talia Bucureştiului. De la A1 până la A2 vreo câteva porţiuni făcute şi vreo 10 gâtuiri. Se trece din gâtuire în gâtuire. Stai acolo.”
Credeaţi că întârzierile unor astfel de proiecte nu au fost calculate de experţi? Impactul economic este pe măsură, şi nu doar în sens negativ, ci şi pozitiv, după cum explica şi guvernatorul BNR: “consumi benzină, consumi lubrifianţi, consumi anvelope, frânezi, te enervezi, consumi nervi, PIB-ul creşte. Asemenea activitate economică e cea mai bună creştere PIB”.

Şi aşa cum stă bine să încheiem într-o notă optimistă, iată şi cea mai recentă declaraţie a şefului BNR, notată de hotnews.ro. “Avem şi ştiri bune şi rele. Cele rele sunt că nu se pierde nicio ocazie în discursul public dar absolut niciuna ca să nu se discute despre majorari de preţuri. Că e vorba de câte un interes al vreunui producător care îşi face loc la televiziune sau de altceva. Toate acestea arată neîncredere”.

Ştirile bune… să sperăm că vor veni în 2012.

Te-ar putea interesa și: