Indicele trimestrial al costului orar al forţei de muncă este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea tendinţelor costurilor orare suportate de angajator cu forţa de muncă salariată.

Faţă de trimestrul II 2018, cea mai semnificativă creştere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat în învăţământ (29,29%), ca urmare a vacanţei şcolare şi diminuării timpului efectiv lucrat.

La o distanţă considerabilă, creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în: administraţia publică (3,18%), activităţi le de spectacole, culturale şi recreative 2,57%), industria prelucrătoare (1,14%), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1,03%), sănătate şi asistenţă socială (0,04%).

Cele mai importante scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în: intermedieri financiare şi asigurări (-10,90%), tranzacţii imobiliare (-6,23%), construcţii (-3,49%), comerţ (-3,28%).

Faţă de trimestrul anterior, creşterea componentei cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 1,52%, iar cea a componentei cheltuielilor indirecte (non-salariale) de 1,77%.

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă a crescut în toate activităţile economice.

Cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţile de sănătate şi asistenţă socială (32,64%), respectiv învăţământ (26,56%), ca efect al aplicării prevederilor legale pentru  personalul plătit din fonduri publice. Aceste activităţi au fost urmate de cele de informaţii şi comunicaţii (15,70%), respectiv construcţii (14,62%).

Cele mai mici creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în intermedieri financiare şi asigurări (7,65%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (6,32%), respectiv în industria extractivă (3,04%).