Daniel David pregătește reorganizarea educației

Legat de bani, Daniel David a spus că sistemul are nevoie de mai mulți bani, dar aceștia trebuie dați într-un sistem reformat, altfel problemele existente se agravează. A atras atenția că sistemul de burse consumă peste 20% din deficitul bugetar, ceea ce a stârnit controverse. A spus că nu e cazul să se taie salariile, fiindcă acestea sunt deja mici, mai mici decât în sănătate sau cercetare. Totuși, crede că trebuie făcute restructurări, pentru a corecta anomaliile din sistem, care au devenit vizibile și pentru cei din afara lui.

„Sistemul de educație are nevoie de mai mulți bani. Problema este când aduci bani, cum am făcut noi în ultimii 2-3 ani, mulți bani, dar îi pui într-un sistem nereformant, un sistem în care sunt multe anomalii și atunci, având foarte multe anomalii, dacă aduci resurse financiare, nu faci decât să amplifici anomaliile și la un moment dat ele se văd, atrag atenția celor din afara sistemului. Iar când ai situații de criză fiscală, financiară, cum vrem s-o numim, toată lumea te întreabă cu ce te ocupi.

De exemplu, numai sistemul de burse din România pentru elevi și studenți reprezintă peste 20% din deficitul pentru care noi întoarcem România pe dos. Nu avem de ce să tăiem salarii, pentru că salariile sunt mici în educație în comparație cu sănătatea, de exemplu, sau în zona de cercetare-dezvoltare, inovare.

Dar, dincolo de protecția omului și de protecția salariului pe care îl are, noi avem de făcut restructurări ca să modificăm acele anomalii care sunt importante și uite, au atras atenția oamenilor din afara sistemului”, a explicat oficialul român în cadrul unei intervenții la Digi24.

Norma didactică de predare

Ministrul Educației, Daniel David, a spus că România are o normă de predare mai mică decât media europeană și că ar fi nevoie să o crească cu 2 ore pentru a ajunge aproape de nivelul mediu.

El a explicat că profesorii sunt plătiți pentru 8 ore de muncă pe zi, dar nu înseamnă că trebuie să fie fizic 8 ore la școală – pot lucra și de acasă, corectând sau pregătind lecții. Important este să lucreze cele 8 ore în folosul educației.

A atras atenția că, în prezent, numărul de ore efective de predare este în jur de 18 pe săptămână, adică cam 3,6 ore pe zi, mai puțin decât în alte țări europene, unde sunt în medie cu 2-3 ore mai mult.

Ministrul a spus că, în timp ce numărul elevilor a scăzut, numărul normelor a crescut, ceea ce este o problemă care afectează și finanțarea sistemului.

El a mai spus că este anormal ca o oră plătită suplimentar („plata cu ora”) să valoreze mai mult decât o oră inclusă în norma de bază a profesorului. A explicat că acest lucru se întâmplă pentru că „plata cu ora” se calculează raportat la cele 18 ore de predare, nu la totalul de 40 de ore de muncă săptămânală.

Ministrul a sugerat că o soluție ar fi creșterea normei de predare cu aproximativ 2 ore, pentru a rezolva și problema financiară și pentru a transmite un mesaj mai bun elevilor: dacă îi ținem 6-7 ore pe zi la școală, atunci profesorii trebuie să se ocupe serios de ei.

„Prin lege, fiecare profesor este plătit pentru 8h/zi, 8 ore pe care trebuie să le dedici școlii și educației. Asta nu înseamnă că trebuie să stai 8 ore în școală. Tu poți să lucrezi uneori dintr-o bibliotecă, poți să lucrezi de acasă, poți să corectezi lucrări de acasă. Asta nu este o problemă, dar timpul de lucru este de 8 ore. Acest lucru nu este de discutat. Eu, ca ministru, nu pot spune altceva, că ies din cadrul nu moral, legal. În cele 8 ore avem o componentă didactică, adică câte ore predai efectiv copiilor. Iar în acest moment, această normă de predare, dacă vreți să-i spunem așa, în România se află sub nivelul mediu al Uniunii Europene.

De exemplu, hai să spunem, desigur, depinde de nivel primar, gimnazial, liceal, dar în jur de 18h din cele 40. Deci pe zi – 3,6 ore. În Europa sunt cu 2 – 3 ore mai mult, ca să ajungi la nivel mediu. Problema cu aceste norme este legată de faptul că, de-a lungul timpului, numărul de copii, numărul de elevi a scăzut, numărul de norme a crescut, ceea ce este iarăși o anomalie care atrage atenția celor care se ocupă cu finanțare sistemului. Și atunci este clar că acolo va trebui să redimensionăm lucrurile. Nu mergi în zonele maximale, nu te uiți care țară din Uniunea Europeană are cele mai multe ore de predare. Sunt țări în care profesorii trebuie să stea efectiv la școală un număr de ore.

Eu n-am spus asta, am spus că înțeleg că timpul este flexibil, important este să lucrezi 8 ore pentru educație, de oriunde poți să ai această contribuție. Sigur că trebuie să predai, trebuie să fii la școală și să mergem măcar până la nivelul mediu. Mi se pare un lucru important și ca mesaj pe care îl dăm copiilor. Adică dacă vrei să-i ții pe copii 6 – 7 ore în școală, atunci hai să ne și ocupăm de ei. Și, în același timp, avem această problemă financiară, această situație de criză pe care trebuie să o rezolvăm.

O altă situație, de exemplu, complicată, este legată de faptul că plata cu ora în zona preuniversitare se raportează nu la cele 40h/săptămână, ci la cele 18h din norma de predare. Asta face ca o oră pe care tu o ții la plata cu ora să fie mai valoroasă decât o oră din norma ta de profesor, ceea ce este anormal. Probabil vom crește cu 2 ore, ca să ajungem în zona unei medii europene, chiar ușor sub medie.”

Numărul minim și maxim de elevi într-o clasă

Ministrul Educației, Daniel David, a spus că vrea să mărească numărul minim și maxim de elevi într-o clasă, fără să iasă din limitele recomandate de specialiști. Acum, clasele au între 10 și 24 de elevi, iar el propune o creștere cu 2 elevi – de la 10 la 12 și de la 24 la 26. În cazuri speciale, a spus că s-ar putea ajunge până la 30 de elevi într-o clasă, dar doar cu justificări clare.

Legat de olimpiade, ministrul a răspuns criticilor și a spus că olimpiadele sunt pentru elevii pasionați, care vor să învețe mai mult. A precizat că olimpicii vor continua să fie premiați, mai ales cei care iau locurile I, II, III sau mențiuni, dar nu se poate acorda și bursă lunară pentru fiecare, în plus față de premiu. Dacă un elev olimpic se află și printre cei mai buni din clasă, poate primi bursa de merit.

„Încercăm să creștem numărul minim și numărul maxim de copii într-o clasă, neieșind din zonele psihopedagogice. Depinde de nivel – primar, gimnazial, liceal – dar acum avem între 10 și 24. Florin Negruțiu: Și vreți să creșteți? Daniel David: Cu doi copii, cu doi, de la 10 la 12, de la 24 la 26. Și în situații de excepție, excepționale, de exemplu, să mai poți adăuga cu justificări foarte clare, în condiții excepționale, patru, deci să nu depășești 30 într-o clasă.

(…) Am primit foarte multe critici legate de olimpiade. Și eu am fost la olimpiadă și la olimpiadă trebuie să mergi fiindcă te interesează, îți place să înveți mai mult. E foarte bine că iei premii și noi vom premia în continuare olimpicii și naționali, și internaționali, mai ales pentru premiile I, II, III și pentru mențiuni. Dar, după ce ai luat premiul, n-avem cum să susținem și un sistem de burse lunare, pentru că dacă tu ești olimpic, dincolo de premiul pe care l-ai luat, poate iei bursa de merit din clasa ta.”

Bursele elevilor

Ministrul Educației, Daniel David, a spus că sistemul burselor trebuie regândit. El a explicat că bursele sociale trebuie să fie pentru elevii care chiar au nevoie, iar bursele de merit trebuie acordate strict pe merit. A recunoscut că, în urma acestor schimbări, bugetul pentru burse va scădea, dar nu știe încă exact cu cât, pentru că nu este clar câți elevi vor îndeplini noile condiții.

A subliniat că prioritatea este sprijinirea elevilor din mediul rural, pentru că aceștia accesează cel mai des bursele sociale. În același timp, a spus că învățământul rural are nevoie de o reorganizare profundă, pentru că acum este foarte fragmentat, cu școli mici, risipite, unde profesorii trebuie să se împartă între mai multe unități.

Ca soluție, a propus crearea de campusuri rurale, unde elevii din mai multe sate (aflate poate la 70–100 km distanță) să învețe împreună într-o școală modernă, cu cămin, cantină și sală de sport. Astfel, ar fi mai ușor de adus și profesori titulari în acele zone.

„Bursa socială să fie pentru cei care au nevoie de bursă socială. Meritul să fie merit. Și vom vedea, cu siguranță, va scădea bugetul. Nu știu cu cât în acest moment, fiindcă nu știu câți se vor califica pentru condițiile sociale, de exemplu. Cu siguranță, bugetul va fi mai mic.

În toată această regândire a burselor, accentul major l-am lăsat pe bursele sociale, fiindcă bursele sociale sunt accesate în primul rând de copiii din mediile rurale. Dar, în același timp, cred că învățământul rural trebuie regândit în esența lui. În acest moment este foarte fragmentat. Cum spuneam, cu școli mici, împrăștiate, n-ai titulari, că trebuie să meargă în trei sau patru școli.

Deci, pur și simplu trebuie regândit astfel încât să concentrezi resursele educaționale, unde sunt multe școli mici, o școală mai mare în centru de comună sau într-un alt sat din comuna respectivă. Campusurile rurale reprezintă un alt demers foarte important, în care aduci la un loc copiii de pe nu știu, stabilim 70-100km, îi aduci într-un campus rural în care au dormitor, cantină, unde pot să-și mănânce, sală de sport și învață. Și atunci le poți duce și profesori care au poziția de titular acolo.”

Ministrul Educației optează pentru mai puține școli

Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că vrea să reducă numărul școlilor care au personalitate juridică, pentru a eficientiza cheltuielile. A spus că doar școlile cu peste 500 de elevi ar trebui să aibă această structură, în loc de 300, cum este acum. Prin această măsură, aproximativ 900 de directori ar urma să revină la catedră, pentru că sunt deja cadre didactice.

El a explicat că sistemul este prea fragmentat, cu multe școli mici, și că vrea să concentreze mai bine resursele educaționale.

Ministrul a spus că dorește și creșterea numărului minim și maxim de elevi într-o clasă, respectând totuși limitele psiho-pedagogice. Acum clasele au între 10 și 24 de elevi, iar el propune să fie între 12 și 26. În cazuri speciale, cu motive bine justificate, se poate ajunge până la 30 de elevi într-o clasă.

A atras atenția că în prezent sunt situații ciudate: dacă o clasă depășește cu 3 elevi limita, se formează două clase, ceea ce înseamnă dublarea normelor și creșterea cheltuielilor, pe care statul nu și le permite.

„Încercăm să creştem numărul de copii pentru o unitate şcolară ca să aibă personalitate juridică de la 300 la 500. Acum sistemul este foarte fragmentat de multe ori. Avem foarte multe unităţi şcolare mici. Şi atunci dacă facem acest lucru, spre exemplu, mai eliberăm în jur de 900 de poziţii de director. Ei nu rămân pe drumuri, că ei sunt profesori, practic se întorc la predare. Dar reuşim să concentrăm zonele astea educaţionale ca sistemul să nu fie foarte fragmentat.

Fiindcă noi am făcut în 2023 nişte modificări prin care am ţintit nişte lucruri, cum să spun, foarte aproape de ideal, în condiţiile în care ţara nu îşi permitea şi nu îşi permite aceste lucruri. Acum avem situaţii ,ciudate. De exemplu, până acum puteai să aduci peste numărul maxim, doi copii. Dacă aveai trei, făceai două clase. Când ai făcut 2 clase, ai dublat numărul de norme. Şi ajungem iarăşi să avem o mulţime de cheltuieli în sistem pe care nu le putem susţine.”