Daniel Crunțeanu a vorbit despre rolul AFIR în obținerea rezultatelor bune în ceea ce privește atragerea fondurilor europene din domeniul agriculturii. „Din 50 de măsuri și submăsuri ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) s-au deschis linii de finanţare pentru 43. Ca să ne dăm seama ce a însemnat anul 2017, dintr-un total de 45.300 de proiecte care au fost depuse de la începutul programului – din martie 2015 până astăzi – 23.000 de cereri au fost depuse doar anul trecut și au trebuit evaluate. Au fost în jur de 111 de etape lunare pentru evaluare, dintre care, până acum, am dat 86 de rapoarte de selecție, iar 13 sunt pe parcursul fluxului de semnături, astfel încât, în zilele următoare vor apărea și ele”, a explicat oficialul AFIR.

Conform acestuia, în mare parte, a fost încheiată activitatea de evaluare pentru măsurile lansate anul trecut. „Este foarte important să terminăm evaluarea când omul are nevoie. Am încercat să finalizăm procedurile în timp util şi am stabilit o strategie astfel încât fiecare beneficiar să îşi poată începe investiţia atunci când crede oportun. În această perioadă, la sfârșitul lunii aprilie, s-a încheiat depunera pe submăsura 4.1.A, de pomicultură, unde am atins 200%. Pentru un buget de 85 de milioane de euro, am primit un număr de 291 de cereri de finanțare, în valoare de 170 de milioane de euro. Am discutat cu colegii mei și am stabilit o strategie prin care aceste proiecte vor fi evaluate și se vor da rapoarte până la sfârșitul lunii august, astfel încât etapa de plantare din toamnă să ne găsească cu proiectele contractate. Sunt detalii care arată grija noastră pentru solicitanţii care depun proiecte pe PNDR”, a declarat Daniel Crunţeanu.

„În plus, deşi suntem la sfârşitul programului, toţi avem noi idei de îmbunătăţire ale acestuia. Un simplu exemplu: un solicitant care are liceul agricol primeşte opt puncte, unul care a terminat studiile superioare primește 10 puncte, iar cel care a finalizat USAMV nu primeşte niciun punct dacă nu a luat încă licenţa. Am stabilit că vom găsi o soluţie pentru rectificarea acestei probleme. Avem idei venite de la tot felul de fermieri şi ele sunt foarte interesante şi de ajutor. Le vom discuta pe toate astfel încât să simplificăm modul de acordare al finanţărilor”, a susţinut directorul general adjunct AFIR.

Acesta a fost însă contrazis de Ionel Burtea, tânăr agricultor, CEO al Melissimo, care a explicat că degeaba au primit unii pomicultori avizul de la AFIR în luna aprilie pentru că plantarea pomilor nu mai are cum să aibă loc în primăvară. „Mai durează o lună avizul de la Ministerul Mediului. Avem un sistem birocratic. Trebuie depuse din nou multe proiecte și asta e foarte greu. Ar trebui, de exemplul ca fermierii să știe deja exact când trebuie depuse proiectele pentru toamnă ca să nu mai existe întârzieri”, a încheiat Ionel Burtea.

 

„Avem un sistem birocratic. Trebuie depuse din nou multe proiecte și asta e foarte greu. Ar trebui, de exemplul ca fermierii să știe deja exact când trebuie depuse proiectele pentru toamnă ca să nu mai existe întârzieri”.

Ionel Burtea, CEO Melissimo

 

„În discuțiile cu fermierii, care sunt partenerii noștri ca și ai Ministerului Agriculturii, am reușit să identificăm sisteme constructive  care se pretează perfect activității dumnealor. Următorul pas este să devenim parteneri ai AFIR cu sisteme simple, perfecte pentru fiecare destinație, astfel încât încă din faza de început fermierul să-și poată dimensiona corect planul de investiții”.

Ionuț Rădulescu, director comercial Frisomat România

Avem peste șase milioane de terenuri acide

Bogdan Costea, Team Leader Carmeuse Agricultura România, a arătat că în 1991 România avea 1,5 milioane de hectare de terenuri acide, iar acum are peste șase milioane. “Această problemă cu degradarea terenurilor si acidifieerea lor, mai ales artificială se adaugă unor alte probleme de structură a solului. Am mai descoperit incă un aspect foarte interesant. Sunt terenuri care, în 1990, aveau o concentrație de 10% humus. Acum, când găsim 2-3%, este fantastic”. Reprezentantul Carmeuse este de părere că este vorba aici de probleme de structură. „În fiecare an descoperim că terenul este mai greu, mai cleios. Apoi avem o problemă chimică. Se aplică îngrășăminte haotic. Noi am venit cu anumite soluții, dar avem nevoie de o strategie pentru oprirea degradării acestor soluri, de soluții de redresare din partea Ministerului Agriculturii”, a explicat Bogdan Costea.

Te-ar putea interesa și: