Invitat la podcastul lui Radu Țibulcă, Şerban Trâmbiţaşu, agent imobiliar, a dezvăluit că blocurile construite după 1980 sunt cele mai căutate în prezent, pentru că sunt cele mai rezistente.

„După cutremurele din Turcia, blocurile vechi nu prea mai sunt așa căutate: ’60-’70-’80 ani de construcție. Mie mi-au scăzut prețurile cu 30%. Am pus într-o dimineață anunț: 2 camere, bloc din ’55, fără risc seismic.

A sunat telefonul, am avut 4 apeluri. După cutremurul din Turcia nu a mai sunat telefonul două săptămâni pentru apartamentul ăla. Și ce să fac, am scăzut prețul, ca să se vândă.

Chiria e mai mare într-un bloc nou pentru că e și frica asta de cutremur. A intrat frica în oameni”, a declarat Şerban Trâmbiţaşu.

 

„Blocul să fie după 80! De ce? În ’77 a fost cutremurul ăla rău și imediat după ’77, adică ’80-’81-’82-’83-’84, memoria victimelor era încă vie. A fost tragic (…)

Ar trebui să îți iei trei garsoniere în blocurile construite în anii ’80-’81-’82-’83-’84”, a mai precizat Şerban Trâmbiţaşu în cadrul podcastului.

Care sunt blocurile vulnerabile la sesisme

În cazul unui cutremur major, blocurile cu spații comerciale amplasate la parter sunt mult mai vulnerabile decât construcțiile obișnuite din Capitală.

Cele mai nesigure structuri sunt reprezentate de cele aproape 1.000 de blocuri ridicate între 1930 şi 1977, care au la parter magazine. Statisticile arată că la cutremurul din 1977, marea majoritate a imobilelor prăbuşite avea spaţii comerciale la parter.

„Introducem cutremurul de suprafaţă şi vedem că această clădire, care era rigidă până acum, capătă deplasări care pot duce şi la ciocnirea de clădirea din apropiere”, explică Emil Sever Georgescu, director științific în cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, citat de digi24.ro.

În București, 2000 de blocuri au spații comerciale

În cazul unui cutremur major, blocurile cu spații comerciale amplasate la parter sunt mult mai vulnerabile decât construcțiile obișnuite din Capitală.

În Bucureşti, 2.000 dintre cele 11.000 de blocuri au spații largi amplasate la parter. Acest tip de imobil este mai nesigur în cazul unui seism cu magnitudinea de peste șapte grade pe scara Richter, în comparaţie cu blocurile care au apartamente la nivelul inferior.

Normele de siguranţă impuse după cutremurul din 1977 prevăd folosirea unor stâlpi de susţinere de două ori mai groşi, pentru a conferi mai multă siguranţă. Şi o casă care a rămas fără anumiţi pereţi, după reamenajare, este mai puţin sigură.