Dimpotrivă, aceasta din urmă se înrăutăţeşte şi mai mult, iar Italia este un exemplu în acest sens".

"Din vot reiese un adevăr dureros", spune François Hollande, lovit de ciclonul Front National, care a cerut dizolvarea Parlamentului. Noul prim-ministru francez, socialistul Manuel Valls, nu intenţionează să-şi dea demisia, în timp ce preşedintele confirmă: "Şase francezi din zece au mers la urne. Un alegător din patru a votat pentru extrema dreaptă. Este adevărat, oriunde partidele eurosceptice progresează. Dar este Franţa, ţară fondatoare a Uniunii Europene, patria drepturilor omului, ţara libertăţilor unde extrema dreaptă ajunge atât de amplu în frunte. Acum, fundamentală este creşterea economică, apoi educaţia, modernizarea statului. O voi cere cu tărie mâine în Europa. Datoria mea acum este să reformez Franţa şi să pun în ordine Europa", a declarat Hollande.

Mulţumită, în schimb, Angela Merkel: "Suntem fericiţi că Partidul Popular European a avut cel mai bun rezultat. Am atins un rezultat solid", a spus, în timp ce Jean-Claude Juncker, convins că i se va încredinţa mandatul, a afirmat: "PPE a câştigat alegerile". De părere opusă sunt socialiştii: "Cele mai mari pierderi ale PPE demonstrează clar nemulţumirea oamenilor faţă de politicile dreptei", declară preşedintele SD, Hannes Swoboda: "Jean-Claude Juncker, în calitate de candidat al grupului cel mai amplu, are acum dreptul deplin de a încerca să găsească o majoritate în Parlamentul European, să înceapă de la grupul său".

FĂRĂ PRECEDENT: Un sfert din alegătorii francezi au votat ieşirea din UE!

Un sfert din alegătorii francezi au sprijint duminică un partid xenofob, patriotard, antieuropean şi ultraprotecţionist. Dacă s-ar pune în practică ideile lui Marine Le Pen, acest lucru ar însemna sfârşitul imediat al Uniunii Europene şi probabil al euro. Programul FN este o apărare nostalgică a vechilor state-naţiune şi propune măsuri pe cât de nerealiste pe atât de drastice pentru ca Franţa să-şi recupereze suveranitatea bugetară, fiscală, monetară, industrială şi agricolă, informează marţi ziarul El Pais.

Marine Le Pen va merge miercuri la Bruxelles pentru a încerca să formeze un grup parlamentar propriu. Îi va fi greu, pentru că va avea nevoie de şapte aliaţi în tot atâtea ţări.

Ziarul spaniol prezintă câteva dintre ideile sale principale:

Ieşirea din euro şi din UE. 'Trebuie să recuperăm moneda noastră naţională şi prerogativele Băncii Naţionale pentru a ne dinamiza exporturile, industria şi locurile de muncă', susţine ea. Le Pen cere convocarea unui referendum pentru ieşirea din euro 'în acord cu ceilalţi parteneri', propune ieşirea Franţei din UE şi se opune salvărilor care să împovăreze datoria franceză.

Nu Tratatului de liber schimb cu SUA. Ea consideră că Tratatul Transatlantic dintre SUA şi Europa, aflat în curs în negociere, este 'o maşinărie de război ultraliberală, antidemocratică, antieconomică şi antisocială'. Dacă va fi adoptat, 'toate normele medioambientale, agricole şi alimentare vor fi modificate în avantajul marilor multinaţionale'.

Politica Agricolă Franceză. Le Pen vrea să pună capăt Politicii Agrare Comune (PAC) şi să o schimbe cu Politica Agricolă Franceză (PAF). 'Astfel ar creşte bugetul pentru subvenţiile agricole', susţine ea. Această creştere s-ar finanţa prin 'încetarea contribuţiilor Franţei la UE' şi prin bariere comerciale impuse produselor din ţările care 'nu respectă normele noastre sau care recurg masiv la dumpingul social'.

Imigraţie zero. Le Pen propune soluţii expeditive care ar prăbuşi economia şi temeliile UE. În primul rând, ieşirea din Schengen şi reîntoarcerea la frontierele naţionale; în al doilea rând eliminarea dreptului la reîntregirea familiei, reducerea imigraţiei legale la 10.000 de persoane pe an şi eliminarea dreptului 'ius soli' (acordarea naţionalităţii străinilor născuţi în Franţa).

Globalizare reglementată. FN se opune 'liberului schimb şi globalizării sălbatice'. Reclamă 'un protecţionism inteligent care să restabilească concurenţa justă', cu taxe pentru ţările avantajate pentru că 'nu respectă drepturile sociale şi îşi devalorizează moneda'.

Închiderea pieţei muncii. Norma care reglementează deplasările lucrătorilor europeni este 'scandaloasă' şi trebuie să fie eliminată, susţine ea.

Germania: Formaţiunea neonazistă NPD obţine un loc în Parlamentul European

Partidul neonazist german NPD îşi face intrarea în Parlamentul European pentru prima dată în istoria sa, potrivit rezultatelor oficiale definitive ale alegerilor europene, publicate luni dimineaţă şi câştigate în Germania de conservatorii cancelarului Angela Merkel, transmite AFP.

Creditat cu aproximativ 300.000 de voturi reprezentând 1%, NPD obţine un ales din cele 96 de mandate de care va dispune Germania în noul parlament, faţă de 99 câte a avut în legislatura anterioară.

Alegerile au fost câştigate în Germania de conservatorii cancelarului Angela Merkel, alianţa alcătuită din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi ramura ei bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU), obţinând 35,3% din voturi şi 29 de mandate în viitorul PE. Ea este urmată de Partidul Social-Democrat (SPD), cu 27,3% (27 de mandate), arată rezultatele oficiale finale comunicate luni, ce confirmă sondajele difuzate după încheierea votului şi intrarea formaţiunilor eurosceptice germane în Parlamentul European.

Pe poziţia a treia se regăsesc Verzii, cu 10,7%, urmaţi de stânga radicală Die Linke, cu 7,4%. Formaţiunea nou creată ce susţine eliminarea monedei euro, Alternativa pentru Germania (AfD), a obţinut 7% din voturi. Fostul aliat al cancelarului Merkel în precedentul executiv, Partidul Liberal (FDP), şi-a confirmat scăderea de popularitate şi a obţinut numai 3,4%.

Formaţiunea neonazistă NPD, votată de 1% dintre participanţii la scrutin, a profitat de o reformă a sistemului electoral german care nu mai prevede prag electoral pentru europarlamentare. Şi alte formaţiuni mici vor profita de eliminarea acestui prag, cum ar fi mica formaţiune liberală Freie Wahler, 'Partidul protecţiei animalelor', 'Partidul Familiei', partidul 'Piraţilor', Partidul Ecologist german şi formaţiunea denumită 'Partidul', care vor avea fiecare câte un deputat în PE.

Deşi conservatorii se află pe primul loc, ei pierd totuşi 2,6 puncte procentuale faţă de precedentul scrutin europarlamentar, în timp ce social-democraţii au câştigat 6,5 puncte procentuale.

Cât despre rata prezenţei la urne, conform rezultatelor finale ea este de 48,1%, cu 4,9% peste cea din anul 2009.